În ceasul trist al înserării,
Sus pe Golgota poţi zări
Doar jale, fără de speranțe,
Căci răstignit, Isus muri...
Mergeau pe drum plângând sărmanii
Că L-au pierdut pe Cel mai drag...
Cel ce a fost o mângâiere
Şi Prieten bun celui pribeag.
El, cel ce a făcut adesea
Minuni rostind doar un Cuvânt,
A fost pecetluit de oameni
Ca pentru veci, într-un mormânt.
Credeau vrăjmaşii că sfârşiră
Cu-nvăţătura lui Isus,
Credeau că Soarele Dreptăţii
Sus pe Golgota a apus...
Dar... n-au putut supune morţii
Dumnezeiasca Lui Putere,
Căci în a treia zi răsună
Mesajul Sfânt: E ÎNVIERE!
Învingător asupra morții
Puterea Lui şi-a arătat,
Te bucură, creştinătate!
HRISTOS DIN MORŢI A ÎNVIAT! ...
Dar... va mai fi o Înviere
Care pe mulţi îi va-ngrozi...
Atunci, ca Rege cu putere,
Isus pe nori va reveni!
Vor învia toţi muritorii,
Din al Pământului ungher,
Unii pentru osânda morţii
Iar alţii, pentru slavă-n cer.
Amin. Martie 2001. Ilie Belciu