Ai grijă că vorba-nţeleaptă mai multe-nțelesuri nu dă. Ea este adânc cumpănită și-n inimi curate ea stă! Ce dulce e vorba cinstită, ieșită din gândul curat, ea dă celui trist mângâiere și-n ceas de răscruce un sfat.
Refren
Ai grijă, privește-ți lăuntrul, mormânt văruit să nu fii! În tine să fie-Adevărul, la alţii să-l poţi dărui. Din inimă bună, curată, întruna-adevăr să rostești, căci vorba rostită arată așa cum în inimă ești!
Strofă 2
Rușine-ţi aduce întruna cuvântul rostit fără rost; Dar mult se înșală minciuna, crezând că se uită ce-a fost... Căci nu pentru prea multă vreme ascuns adevărul va sta; Și vai, cum cel rău se va teme, când sus pe-nălțimi va striga!
Strofă 3
Să nu-ți fie teamă vreodată de cei ce minciunii slujesc, Căci ei, precum pleava uscată, se spulberă-n vânt, cât clipesc! Alege dar, calea cea dreaptă, că-i bună și duce în sus! E singura cale curată pe care a mers și Isus.
Strofă 4
Veni-va o zi când minciuna în fața dreptăţii va sta, atunci când perdeaua ce-ascunde, pe veci, la o parte s-o da. Atunci flutura-vom drapelul pe care-"Adevăr" este scris! Pe veci vom uita nedreptatea, așa cum Isus ne-a promis!
Strofă 1
Ai grijă că vorba-nţeleaptă mai multe-nțelesuri nu dă. Ea este adânc cumpănită și-n inimi curate ea stă! Ce dulce e vorba cinstită, ieșită din gândul curat, ea dă celui trist mângâiere și-n ceas de răscruce un sfat.
Refren
Ai grijă, privește-ți lăuntrul, mormânt văruit să nu fii! În tine să fie-Adevărul, la alţii să-l poţi dărui. Din inimă bună, curată, întruna-adevăr să rostești, căci vorba rostită arată așa cum în inimă ești!
Strofă 2
Rușine-ţi aduce întruna cuvântul rostit fără rost; Dar mult se înșală minciuna, crezând că se uită ce-a fost... Căci nu pentru prea multă vreme ascuns adevărul va sta; Și vai, cum cel rău se va teme, când sus pe-nălțimi va striga!
Strofă 3
Să nu-ți fie teamă vreodată de cei ce minciunii slujesc, Căci ei, precum pleava uscată, se spulberă-n vânt, cât clipesc! Alege dar, calea cea dreaptă, că-i bună și duce în sus! E singura cale curată pe care a mers și Isus.
Strofă 4
Veni-va o zi când minciuna în fața dreptăţii va sta, atunci când perdeaua ce-ascunde, pe veci, la o parte s-o da. Atunci flutura-vom drapelul pe care-"Adevăr" este scris! Pe veci vom uita nedreptatea, așa cum Isus ne-a promis!
1 / 1▲
1. Ai grijă că vorba-nţeleaptă
mai multe-nțelesuri nu dă.
Ea este adânc cumpănită
și-n inimi curate ea stă!
Ce dulce e vorba cinstită,
ieșită din gândul curat,
ea dă celui trist mângâiere
și-n ceas de răscruce un sfat.
R: Ai grijă, privește-ți lăuntrul,
mormânt văruit să nu fii!
În tine să fie-Adevărul,
la alţii să-l poţi dărui.
Din inimă bună, curată,
întruna-adevăr să rostești,
căci vorba rostită arată
așa cum în inimă ești!
2. Rușine-ţi aduce întruna
cuvântul rostit fără rost;
Dar mult se înșală minciuna,
crezând că se uită ce-a fost...
Căci nu pentru prea multă vreme
ascuns adevărul va sta;
Și vai, cum cel rău se va teme,
când sus pe-nălțimi va striga!
3. Să nu-ți fie teamă vreodată
de cei ce minciunii slujesc,
Căci ei, precum pleava uscată,
se spulberă-n vânt, cât clipesc!
Alege dar, calea cea dreaptă,
că-i bună și duce în sus!
E singura cale curată
pe care a mers și Isus.
4. Veni-va o zi când minciuna
în fața dreptăţii va sta,
atunci când perdeaua ce-ascunde,
pe veci, la o parte s-o da.
Atunci flutura-vom drapelul
pe care-"Adevăr" este scris!
Pe veci vom uita nedreptatea,
așa cum Isus ne-a promis!
Romani 2:1Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.