De-ai şti când solul morții vine,
Şi s-ar opri la uşa ta,
Te-ai întrebat ce-ar fi cu tine
Şi oare cum l-ai aştepta?
Ai preţui ca şi atunci tâlharul
Ultima şansă de a fi salvat?
Sau ai respinge poate iarăşi Harul
De-a fi de Mielul Sfânt răscumpărat...
Te-ai întrebat ce-ai face astăzi
De ţi s-ar şterge orice plan?
De-ai şti că din trăirea-ţi scurtă
Ţi-e dat să mai trăieşti un an...
Ţi-ai pune oare casa-n rânduială
Oprindu-te din goana după vânt?
Ţi-ai face oare-o scurtă socoteală
De-ai şti că părăseşti acest Pământ?
Sau ai rămâne-n nepăsare,
Înăbuşind cerescul glas...
Vei risipi ultima dramă
A clipelor ce ţi-au rămas?
Oricare îţi va fi azi hotărârea,
Ea va decide doar destinul tău!
Vei fi în ceruri sus în fericirea
Ce-o moştenesc cei sfinţi cu Dumnezeu?
Sau jos în iad, unde pe fiecare
Conştiinţa pentru veci îl va mustra
Şi timpul petrecut în nepăsare,
O veşnicie îl vei regreta!
Amin. Belciu Ilie Ianuarie 2002