Eu sunt Cel ce sunt, Cel ce-a fost din vecii,
Eu sunt Dumnezeul puternic şi viu,
De vin peste oameni blestem şi urgii,
Eu toate le-ngădui şi toate le ştiu.

Eu văd tot necazul prin care tu treci,
Aud ruga ta înecată-n suspin,
Eu simt şi povara sub care te-apleci
Căci şi Eu trăit-am povară şi chin.

Eu ştiu umilinţa şi crucea ta grea,
Eu ştiu că în lume vei fi înjosit;
Aceasta e calea, nicicând nu uita:
Şi Eu ca şi tine am fost umilit...

Căci nu-i vreo povară să n-o fi purtat
Şi-a lumii ocară din plin am simţit,
Am fost biciuit şi hulit şi scuipat,
Şi până la Cruce am mers umilit.

Eu am croit Calea de vrei să-Mi urmezi,
Eu am creat munţii şi văile-adânci,
Voi fi lângă tine de-n Mine te-ncrezi
Şi Eu te păzesc prin prăpăstii şi stânci.

Şi am pregătită în Glorie sus,
Cununa ce-n veci nu se va vesteji
Acelor ce crucea cu teamă şi-au dus
Şi-n lupta cea bună ei vor birui!