O, Doamne, iartă-mi îndoiala
Când ruga spre cer mi-o înalţ,
Şi-n Faţa Măreţiei Tale
Umil să pot să mă descalţ.

Deschide-mi ochii să-Ţi văd Slava
Şi să-nţeleg Puterea Ta,
Ştiind că totu-i cu putinţă
Acelui ce se-ncrede-n ea.

Mă iartă când, fără ştiinţă,
În Faţa Ta eu mă închin,
Când vin să-Ţi cer fără credinţă
Doar cu durere şi suspin.

Ajută necredinţei mele,
Căci ştiu că Te-ar împiedica
Să mă-ntăreşti în ceasuri grele
Şi ruga să-mi poţi asculta.

Doresc ca să trăiesc cu Tine
Ca un copil cu tatăl său...
Şi să nu pun la îndoială
Puterea Ta, Sfânt Dumnezeu!

Când voia mea nu se-mplineşte,
Să pot în taină aştepta...
În tot şi mai presus de toate,
Să se-mplinească Voia Ta!