Crucea Ta, e-a mea salvare,
Dar și sângele ce-a curs,
Pe-al Tău drum să-mi dai iertare,
Preaiubitule Isus.

Suferința Ta îmi este,
Urma care ai lăsat,
Ca să-o calc și eu Isuse,
Să fiu binecuvântat.

Rănile sub bice multe,
Ochii mi i-au luminat,
Căci sub ele grea durere,
Pentru mine ai răbdat.

Ca să am azi mângâierea,
Duhului cel viu și sfânt,
Să nu fiu în încercare,
Singur pe acest pământ.

Și suspinul în tăcere,
Care Tu l-ai suspinat,
Bucuria mântuirii,
Fără plată mi l-a dat.

Nu sunt vrednic de iubirea,
Ce pe cruce am văzut,
Când mureai să am la capăt,
L-al Tău braț un început

Mi-ai adus un rost în viață,
Doamne când te-au condamnat,
Pe nedrept și fără milă,
Când Tu nu te-ai apărat.

Când purtai pe fruntea-ți tristă,
Spinii care te-au străpuns,
Ai tăcut sa am putere,
Mântuire mi-ai adus.

Greul ce l-ai dus odată,
Stă mereu și-n fața mea,
Dincolo de el pot Doamne,
Ca să trec, pe mâna Ta.

Care o băteau în cuie,
Să fiu astăzi eu salvat,
Pentru jertfa Ta adusă,
Fii Isuse lăudat.
Amin