A fi om e lucru mare,
E-un cuvânt plin de valoare,
De nu-l porți tu zi de zi,
Nici creștin nu poți a fi.

A fi bun e o minune,
Bunătatea nu-i în lume,
Dacă faci din ea azi parte,
Ești un gol de bunătate.

A avea astăzi iubire,
Și blândețe în privire,
Este o minune mare,
Ce n-o vede fiecare.

Căci iubirea locuieste-n,
Inima care iubește,
Este-o mare raritate,
Să iubești în nedreptate.

A fi om e lucru mare,
Dar nu mulți sunt azi sub soare,
Căci a fi este jertfire,
Omu-i pentru dăruire.

Este ca o lepădare,
Omul sine-n el nu are,
Nici-un eu nu se găsește-n,
Cel ce om el se numește.

Nu găsești în el nici ură,
Căci un om e fără zgură,
Nu găsești nici răutate,
Căci e plin de bunătate.

El nu are judecată,
Cel ce-i om mereu doar iartă,
Gura lui mereu zidește,
Niciodată nu rănește.

Să fim oameni plini de milă,
Și să nu iubim de silă,
Pentru cei ce ne-nconjoară,
Să fim o lumină-n seară.

Să fim oameni căci e mare,
Cel ce este om sub soare,
Omenia-i haină rară,
Are-n suflet primăvară.
Amin