ÎN CAMERA DE SUS
M-aplec la rugăciune, am harul minunat,
Să mă găsesc în viață, din pat eu m-am sculat,
Dar nu am nici un merit că încă mai trăiesc,
Cum nu am nici un merit că ruga o rostesc.

Stau jos, la poala crucii, cu moartea a plătit,
În locul meu, pe cruce, Hristos s-a răstignit,
Dar eu i-am pus coroana, tot eu l-am biciuit,
Prin faptele spurcate, doar eu l-am răstignit.

Plâng cu amar și jale, eu coasta i-am împuns,
M-a mântuit pe mine, nu a cerut răspuns,
Nu m-a certat deloc de câte am greșit,
Doar a murit pe cruce și eu sunt mântuit.

E timpul rugăciunii, e timpul mulțumirii,
Prin versurile mele, eu mulțumesc iubirii,
O rugă doar de slavă și mulțumire cânt,
Căci sunt o păcătoasă, dar Dumnezeu e sfânt.

E zorii dimineții, curând vine înserarea,
Dar eu, doar cu speranță, ridic spre slăvi cântarea,
Nu meritam nimic, dar Dumnezeu e bun,
Cum pot să tac, în versuri de Bunătate spun.

E timpul rugăciunii în camera de sus,
E timpul de pe urmă, să stăm lângă Isus,
Doar lângă El e bine, e timpul de pe urmă,
În lume este haos, suntem din a Ta turmă.

O slabă rugăciune cu toții înălțăm,
Ne-am luat de mână, Tată, în rugăciune stăm,
Cu listele ce-s scrise la Tine am venit,
Suntem o grupă mică, dar Tu ne-ai întâlnit.

Tu ne-ai format ca grupă, un lanț de rugăciune,
Este format de Tine, deci este o minune,
De mână stăm cu toții, strigăm neobosit,
E timpul de pe urmă, e timpul de jelit.

Avem copiii-n lume și groaznic suferim,
Sunt nume multe, Tată, cu lacrimi le citim,
Și plângem cu amar, copiii i-am pierdut,
Tu ni i-ai dat în grijă, noi grijă n-am avut.

Și liste cu bolnavi azi pe altar sunt puse,
Cu lacrimi și durere a lor nume sunt spuse,
E multă suferință, durere și mult chin,
Satana, ca turbatul, își varsă al lui venin.

Noi stăm uniți în rugă, strigăm neobosit,
E timpul de pe urmă și răul a încolțit,
De Tine ne agățăm, Tu ești puterea noastră,
Suntem așteptători, cu ochii pe fereastră.

E timpul meu de rugă și iată, am venit,
Îți mulțumesc din suflet, pe mine m-ai primit,
Așa cum sunt, eu vin și ruga o rostesc,
Mă rog pentru credință, mai multă îmi doresc.

Mă rog pentru biserici, trimite a Ta căldură,
Trimite multă, multă, chiar fără de măsură,
Trimite Duhul sfânt, trimite a Ta mustrare,
E timpul de pe urmă și ultima încercare.

Mă rog pentru orașul în care locuiesc,
Pentru vecinii mei, în cer eu îi doresc,
Aș vrea să își dorească mai mult să te cunoască,
Au Biblia, Cuvântul, și sper să te primească.

Mă rog pentru poporul și pentru țara mea,
Mulți au plecat departe, căci viața este grea,
Suntem popor creștin, dar Biblia-i uitată,
Deși în toată țara este împrăștiată.

Mă rog pentru acei ce duc Cuvântul în lume,
Pentru evangheliști, misionari, nu-s glume,
Mulți suferă cumplit, prigoană și durere,
Să îi conduci în toate și să le fi putere.

Mă rog pentru acei ce sunt în sărăcie,
Nu au apă, mâncare, nu au o bucurie,
Sunt zone cu războaie, sunt zone cu căldură,
Sunt zone inundate, în lume este ură.

Mă rog pentru acei ce astăzi au de toate,
Dar sunt prinși în avere și nu au libertate,
Muncesc din zi în noapte, nu au sete de Tine,
Ajută-i să înțeleagă că doar cu Tine-i bine.

Mă rog pentru acei ce nu au o putere,
Și zac în suferință, să știe a Ta vrere,
Sunt mulți paralizați și mintea nu-i ajută,
Trimite a Ta pace, trimite multă, multă.

Mă rog pentru familii ce azi sunt dezbinate,
Trimite-le mustrare, prea multă răutate,
Vorbește-le cum știi, pe toți să îi trezești,
Căci încă este har și poți să mântuiești.

Mă rog și pentru mine, eu știu, sunt mântuită,
Ajută-mă să cred, chiar dacă sunt lovită,
Să stau la ce e scris, căderea e ușoară,
Dar știu că fără Tine, orice poate să doară.

Mă rog și pentru tine, mă rog neîncetat,
Îți mulțumesc din suflet că și tu te-ai rugat,
E timpul de pe urmă, curând plecăm acasă,
Mă rog pentru credință, să fim a Lui mireasă.

În camera de sus eu eu strig neobosit,
În timpul rugăciunii pe care l-am primit,
Începem săptămâna cu lanț de rugăciune,
Venim uniți ca unul, avem multe a spune.

Când nu găsim cuvinte, stăm în genunchi și plângem,
Cuvintele tăcute prin lacrimi le aducem,
Sfințește rugăciunea pe care o rostim,
Și împlinește, Tată, dar nu tot ce ne dorim.

Doar voia Ta să fie în dreptul tuturor,
Să înțelegem, Doamne, că suntem un popor,
Tu ne-ai ales pe noi, noi doar să ascultăm,
În rugăciunea noastră nicicând să nu cedăm.

În camera de sus suntem uniți ca frați,
În ceruri vrem să mergem, să fim toți adunați,
Curând ne vom vedea, Hristos este la ușă,
Ce este rău să piară, să devină cenușă.

Ia-l pe Hristos de mână, căci mâna Lui ne ține,
Dă-mi voie să mă țin de mână chiar cu tine,
Să ne ținem de mână, cu ruga ne legăm,
E timpul rugăciunii, în Hrist' ne ancorăm.
Emilia Dinescu