AMINTIRI DIN COPILĂRIE
Mă plimb cu gândul în copilărie,
Mi-aduc aminte, chiar cu bucurie,
Când mă puneam la somn cu frații mei,
Eram micuți, atunci eram doar trei.
Nu ne plăcea somnul de după-amiază,
Un murmur încercam, dar mama ne aliniază
La somn, ne învelea și ne ura un somn ușor,
Apoi ieșea și ne lăsa în dormitor.
Un chicot se auzea, noi ne jucam mai în tăcere,
Și ascultam al mâței tors, era cald și torcea cu plăcere.
Ușor, tăcere sub pătura cu buline se făcea,
Pe rând, câte un frate adormea,
La urmă adormeam și eu lângă pisică,
Aș da timpu-napoi, să mai fiu mică.
Emilia Dinescu