ÎN CAMERA DE SUS
E timpul meu de rugă în camera de sus,
M-aplec în rugăciune, m-așez lângă Isus,
Deși sunt obosită, m-a obosit lumescul,
Lângă Isus, eu stau și vreau să ia firescul.

M-aplec în rugăciune, cer îndurarea sfântă,
Eu sunt o muritoare, greșit multe cuvântă,
Vorbesc prea mult, se pare, aș vrea să nu greșesc,
De aceea în rugăciune, eu harul Tău cerșesc.

Trimite Duhul sfânt, mustrarea Ta cerească,
Aș vrea în tot ce fac, credința să sporească,
Să fiu lumină vie, să fiu o călăuză,
Să fac a Ta lucrare, căci nu am nici o scuză.

Nu sunt neștiutoare, cunosc Sfânta Scriptură,
În camera de sus, mă cureți de orice zgură,
Mă vrei un vas de preț, nu vas de lut spurcat,
De aceea, ca Olar, pe roată m-ai urcat.

Eu șlefuirea Ta aș vrea să o primesc,
În camera de sus nu vreau ca să cârtesc,
Doar stau în ascultare, aștept să îmi vorbești,
Îți mulțumesc din suflet, eu simt cât mă iubești.
Emilia Dinescu