Eu ştiu căci Dumnezeu, îmi este Tată,
Pe Braţul Lui mă poartă pas cu pas!
Furtuna, cât ar fi de-ntunecată,
I se supune Sfântului Său Glas.

Cuvântul Său îl am întruna-n minte,
Ca pe-o comoară-n inimă-l adun,
În El găsesc eu adevăruri sfinte,
Şi-acestor adevăruri mă supun.

Când îmi privesc viaţa în oglindă,
Îmi e ruşine de ce văd în ea,
Dar Harul Sfânt mai poate să aprindă
Scânteia de credinţă-n viaţa mea.

Eu cred în Jertfa Sfântă de pe cruce,
În Sângele ce spală de păcat,
Şi-această-ncredinţare îmi aduce
A păcii bucurie, ne-ncetat.

Fără de Dumnezeu nu-i fericire,
Fără de El, viaţa-i un calvar...
Că El e Bun şi marea Lui Iubire
S-a arătat prin marele Său har!

Comori de sfântă binecuvântare
Le-a pregătit El pentru-ai Săi copii,
Şi-acestui Har măreţ fără hotare
Doar prin credinţă poţi părtaş să fii.