E mare sărbătoare, e ziua învierii!
Prilej de bucurie în sufletul curat,
Coboară ca o rouă mireasma primăverii,
Peste pământul nostru, de grijuri zbuciumat.

Ne-aducem azi aminte de marea suferință,
De zilele durerii şi trista lor tăcere,
Dar mai presus de toate, de marea biruință
Din sfânta dimineață a zilei de-nviere.

Ne-ar fi fost tuturora zadarnică credinţa,
Ar fi rămas pământul pe veci întunecat,
Dacă în ziua a treia n-ar fi fost biruința
Când glorios din moarte, Hristos a înviat!

Creștini, voi servi ai crucii, fiți plini de bucurie!
Fiți tari, plini de speranță că nu v-ați înșelat...
Mormântul gol ne este de veacuri mărturie,
Căci Regele Iubirii, din morți a înviat!

Dar dacă n-ai în suflet prilej de bucurie,
Dacă în tine răul încă mai guvernează,
Te-nfricoşează ziua, când morții o să-nvie?
Oprește-te o clipă şi-adânc te cercetează.

Cât mai e Har în lume şi încă-i îndurare,
Şi Cerul mai așteaptă pe orice păcătos,
Te roagă să fii astăzi, în zi de sărbătoare,
Părtaș al învierii din moarte, cu Hristos!