Aş vrea ca orice zi, din zori să fie
Prilej de laudă Celui pururi Sfânt,
Să fie dimineţi de părtăşie,
Când Cerul se coboară pe pământ.

Să simt cum Duhul Sfânt coboară-n mine,
Să mă-nsoţească-n toate, încă-o zi,
Cu pace, bucurii şi stări divine,
Şi dragostea ce azi mă va-nsoţi.

Vreau viaţa mea să fie-n armonie,
Din zorii zilei, numai cu Isus,
Iar pasul meu şi gândul vreau să fie,
Doar Lui şi numai Lui supus.

Doar voia Lui, să se-mplinescă-n mine,
Chiar dacă planul mi-ar zădărnici,
Vreau să-I slujesc cu tot, cum ştiu mai bine,
Numele Lui vreau veşnic a-L sluji.

Aş vrea să mă ridic mai sus o treaptă,
Înspre-al desăvârşirii sfânt altar,
Să-ndepărtez de mine orice faptă,
Ce trece-al curăţiei, sfânt hotar.

Îl chem pe El, în zori de dimineaţă,
Nu vreau fără Isus, un pas să fac.
Până nu simt din plin, a Lui povaţă,
Şi armătura-I sfântă, n-o îmbrac.