Depresia este una dintre cele mai întâlnite boli psihice care afectează sute de milioane de oameni, la nivel global. Alături de anxietate, depresia constituie una dintre principalele cauze ale sinuciderilor, la nivel mondial. Depresia este o tulburare mentală caracterizată prin schimbări profunde în starea de spirit, gânduri și comportament. În funcție de simptomele prezente, depresia poate fi ușoară, moderată sau severă. Simptomele depresiei se pot întâlni și în alte circumstanțe. Dacă însă acestea se manifestă pe o perioadă mai mare de două săptămâni, pot indica prezența unei anumite forme de depresie.

          Starea de tristețe face parte din tabloul clinic al depresiei, dar nu înseamnă neapărat că pacientul suferă de depresie. Sentimentele de tristețe se pot asocia cu anumite boli fizice, cu consumul de alcool, droguri și medicamente sau cu doliul. Însă în starea depresivă, sentimentele de tristețe sunt generalizate și se manifestă pe o perioadă îndelungată de timp. Sunt puține momente în care starea unui depresiv se îmbunătățește, iar acestea sunt extrem de scurte. Un alt simptom al depresiei este incapacitatea de a resimți plăcere din activități care anterior erau agreate (practicarea sporturilor, întâlnirile cu prietenii, cititul, timpul petrecut cu familia, frecventarea unei biserici). Apoi, un om depresiv se simte foarte obosit, fiind lipsit de energie. Îi este greu să facă inclusiv lucrurile mărunte (spălatul vaselor, aranjarea patului) și are o preocupare excesivă de a descoperi boli care să explice starea în care se află. În schimb, preocuparea față de aspectul exterior este scăzută la pacientul depresiv. Acesta nu se mai aranjează, poartă haine murdare, are privirea pierdută, evită contactul vizual cu partenerii de discuție. Mai mult, pacientul depresiv poate fi extrem de lent sau foarte agitat. La pacienții lenți, se observă o încetinire generalizată a tuturor activităților (mers, vorbit – răspunsul la întrebări vine după pauze îndelungate). Însă pacienții agitați sunt mereu iritați și răspund cu agresivitate la orice fel de întrebări. Pe de altă parte, somnul, pofta de mâncare și libidoul sunt afectate în depresie. De regulă, pacienții depresivi dorm cu câteva ore mai puțin decât ceilalți și își concentrează atenția pe tot felul de gânduri negative. Chiar dacă unii dintre cei aflați în depresie pot dormi mai mult, somnul lor nu este odihnitor. Din cauza apetitului scăzut, pacienții depresivi pot pierde destul de mult în greutate. Datorită libidoului scăzut, relațiile intime din cadrul familiei au de suferit. În altă ordine de idei, gândurile negative reprezintă un alt element definitoriu al depresiei. Gândurile pesimiste se referă la viitor. Acestea apar și revin mereu în mintea celor bolnavi de depresie. Pacienții depresivi pot trage concluzii generale în baza unei singure întâmplări nefericite, în absența unor dovezi (cred că mereu se vor întâmpla lucruri negative). Aceștia pot exagera posibilele eșecuri (se consideră niște ratați dacă nu promovează la un examen). Ei nu mai văd speranță pentru viitor și au perspective pesimiste în legătură cu diferite aspecte precum viața de cuplu, sănătate, finanțe. Se pot simți neajutorați și pot ajunge la concluzia că doar moartea îi poate elibera de problemele cu care se confruntă. Pe acest fond, pot apărea gânduri sau chiar tentative de sinucidere. Un alt tip de gânduri frecvente în depresie sunt cele de vinovăție. De obicei, pacienții depresivi se învinovățesc pentru tot felul de evenimente din viața lor sau chiar pentru evenimente cotidiene. Pe măsură ce starea depresivă se accentuează, pot apărea și fenomene psihotice asociate (halucinații, deliruri, detașare de realitate).

          Depresia nu este întotdeauna cauzată de un singur factor. Aceasta poate fi rezultatul unei combinații de factori biologici, psihologici și sociali. Fiecare persoană are propriile sale sensibilități, predispoziţii și moduri de a răspunde la stres și la provocările vieții. Factorii de stres constant (presiunea de la locul de muncă, problemele financiare, conflictele interpersonale, pierderea unui loc de muncă, divorțul, moartea unei persoane dragi, incertitudinea asupra evoluției unei boli - cancerul) pot suprasolicita sistemul nervos și pot contribui la dezvoltarea depresiei. Mai mult, experiențele traumatice din trecut (abuzul de orice fel, viața alături de un părinte alcoolic, absența părinților din viața copiilor, lipsa de empatie a părinților) pot favoriza apariția depresiei. Depresia este deseori corelată cu consumul de alcool și de droguri, care sunt folosite pentru a ascunde simptomele acesteia. În plus, unele afecțiuni medicale (probleme neurologice, infecții, boli endocrine) pot fi asociate cu depresia. În altă ordine de idei, multe femei prezintă simptome afective (tristețe, nervozitate, plâns din senin) la câteva zile după naștere. Aceste simptome sunt asociate cu stresul cauzat de nașterea unui copil și de responsabilitatea maternă, dar dispar în cel mult două săptămâni de la naștere. Însă la unele femei se poate instala depresia postnatală, în primele luni de după naștere. Simptomele sunt aceleași ca și în celelalte cazuri de depresie. În cazuri foarte rare poate apărea psihoza postnatală, care este o formă gravă de depresie postnatală. Asemenea paciente au halucinații (de exemplu, aud voci), delirează și se comportă atipic.

          Depresia bipolară (tulburarea bipolară) este o boală psihică foarte gravă care poate duce chiar la tentative de suicid. Principala caracteristică a acestei afecțiuni este schimbarea bruscă de dispoziție a pacientului, care trece de la o stare de fericire excesivă la o stare de furie și disperare. Astfel de stări variază și se tot schimbă între ele după un anumit ciclu. Așadar, un pacient poate să fie depresiv și brusc să devină maniac și invers. Dacă depresia este asociată cu stările de tristețe și furie, mania este reprezentată de manifestări precum: bucurie extremă, agitație, apetit sexual mare, tendința de a face planuri grandioase, decizii pripite asociate cu lipsa de discernământ, abuz de alcool sau droguri. Unii pacienți bipolari sunt psihotici și prin urmare, au halucinații, pot auzi voci inexistente sau consideră că au puteri supraomenești. Totodată, consumul excesiv de alcool și de droguri poate induce stări maniacale. Mulți pacienți bipolari consumă alcool și droguri pentru a face față bolii, ceea ce duce la înrăutățirea simptomelor.

          Toate formele de depresie pot fi tratate și prevenite, iar vindecarea completă este posibilă. Cel mai bun tratament pentru prevenția și vindecarea depresiei îl constituie umblarea cu Dumnezeu. Roada Duhului Sfânt este prezentă în viața celor născuți din nou. Bucuria este o roadă supranaturală a Duhului Sfânt (Galateni 5:22) care nu lipsește din viețile creștinilor autentici. La Calvar, unde începe relația de dragoste dintre noi și Dumnezeu, noi ne lăsăm povara de păcate, trecutul murdar, statutul de oameni buni și toate eșecurile din viața noastră (Psalmul 51:9-12; Isaia 53:1-12). Duhul Sfânt ne naște din nou și ne dă o viață nouă, o haină nouă și noi perspective în viață. Bucuria mântuirii guvernează inimile noastre și ne poate elibera ființa de orice fel de depresie, ne poate proteja de gânduri de vinovăție și de pesimism (1 Petru 1:5-6, Luca 10:20). În plus, Biblia ne spune că Domnul Isus Hristos va pune pe mulți oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu și va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. Când va vedea rodul muncii sufletului Lui, se va bucura (Isaia 53:11). Bucuria Lui ne inspiră să trăim o viață plină de bucurie, prin călăuzirea Duhului Sfânt. Ne vom bucura de Ființa lui Dumnezeu, de mântuirea primită în dar, de viața trăită împreună cu El. Așa cum ne spune apostulul Pavel, cei născuți din nou ne putem bucura totdeauna în Domnul (Filipeni 4:4; 1 Tesaloniceni 5:16), chiar dacă trecem prin necazuri (2 Corinteni 12:10;) sau prin prigoană (1 Petru 4:13; Faptele Apostolilor 5:41; Matei 5:12). Noi suntem însoțiți de nădejdea revederii cu Mântuitorul nostru și avem speranța că viața nouă care a început la Golgota va continua veșnic în prezența lui Dumnezeu. Această speranță nu ne-o poate lua nimeni, noi ne bucurăm în ea (Romani 12:12) și în fața ei pălesc toate îngrijorările vieții de pe pământ (1 Petru 1:3-4; Coloseni 1:5). Prioritățile noastre se schimbă după nașterea din nou și inima noastră este legată de comorile cerești, pe care începem să le strângem. De aceea, o asemenea inimă nu poate fi întristată cu ușurință de lucruri care țin de acest pământ. Pe de altă parte, prin practicarea disciplinelor spirituale, noi putem preveni și trata depresia. Disciplinele rugăciunii, meditației și închinării ne ajută să intrăm în comuniune cu Dumnezeu și să vedem frumusețea Lui. Prin închinare, noi proclamăm gloria Lui peste întreg universul, puterea sângelui vărsat la Calvar. Noi realizăm că Dumnezeu este suveran și că nimic nu se întâmplă în lume fără știrea Lui. Dumnezeu ne iubește și L-a trimis pe Isus Hristos ca să ne dea mântuire și să ne scape de depresie, aducând mângâiere celor întristați, un untdelemn de bucurie în locul plânsului și o haină de laudă în locul unui duh mâhnit (Isaia 61:1-3). De asemenea, prin disciplinele mărturisii și iertării, noi ne recunoaștem greșelile, îi iertăm pe ceilalți, ne eliberăm de problemele trecutului și să scăpăm de sentimentele de vinovăție cauzate de tot felul de păcate care ne apasă (Psalmul 32:5). Totodată, prin practicarea disciplinei sărbătorii noi trăim o viață liberă de stresul cotidian, plină de bucurie și orientată înspre Dumnezeu și înspre toate lucrurile bune pe care El ni le oferă, în fiecare zi. Israeliții aveau foarte multe sărbători pe an, în afară de Sabat, Anul Sabatic și Anul de Veselie, în care nu munceau și Îl căutau pe Dumnezeu (Levitic 25:1-55). Cu atât mai mult noi ar trebui să sărbătorim învierea lui Hristos, viața care vine din El și frumusețea Ființei și creației Lui. Cu cât bucuria noastră în Domnul depășește bucuria generată de lucrurile materiale, cu atât viața noastră este mai de calitate înaintea lui Dumnezeu. În loc să ne gândim câți bani pierdem dacă ne luăm mulți ani sabatici, noi trebuie să avem credință că Dumnezeu ne va da tot ce avem nevoie (Levitic 25:21). Doar în acest fel noi putem avea odihnă adevărată, așa cum ne promite psalmistul (Psalmul 127:2). Unele traduceri spun că preaiubiților Lui, El le dă odihnă, dar alte traduceri afirmă că preaiubiților Lui, El le dă pâinea ca în somn. Eu consider că preaiubiții lui Dumnezeu pot să se bucure de ambele binecuvântări. Dacă noi vom urma aceste principii, vom evita gândurile negative și nu ne vom plânge de fiecare dată când întâmpinăm situații dificile. Noi trebuie să facem toate lucrurile fără să cârtim, pentru că atitudinea în viață este mai importantă decât împrejurările prin care trecem (Filipeni 2:14). Nu în ultimul rând, anturajul nostru poate avea un rol important în modelarea caracterului nostru (Proverbe 13:20). Noi trebuie să ne înconjurăm de oameni spirituali, pozitivi, care știu să readucă speranța și care întrevăd luminița de la capătul tunelului.

          Pe lângă soluțille în plan spiritual, tratamentul depresiei poate include și medicamente antidepresive, consiliere psihologică și/sau terapie psihiatrică, în funcție de gradul de severitate și tipul depresiei. Internarea în spital este necesară dacă există riscul de autovătămare, sinucidere sau omucidere, dar și în cazul pacienților psihotici. În afară de consilierea spirituală și cea medicală, poate fi nevoie de efectuarea de exerciții fizice în mod regulat, de o dietă alimentară echilibrată și de evitarea consumului de alcool și droguri. În altă ordine de idei, o metodă mai modernă de tratament, atât pentru depresie cât și pentru tulburările de anxietate, o constituie terapia neurofeedback. [1] Această terapie este o tehnică inovatoare, noninvazivă (nu implică medicamente sau intervenții chirurgicale), care se bazează pe monitorizarea activității cerebrale și furnizarea de feedback în timp real pentru a ajuta creierul pacienților să își regleze propria activitate, fiind o metodă eficientă în tratarea oricărui tip de depresie și anxietate. În timpul unei ședințe de tratament, pacientului i se aplică o cască cu electrozi ușor umeziți pe cap, care măsoară și înregistrează activitatea electrică cerebrală. Procedura este noninvazivă și nedureroasă. Prin intermediul unor stimuli vizuali, auditivi și/sau tactili, pacientul primește feedback în timp real cu privire la activitatea cerebrală, facilitând astfel autocorectarea și reglarea acesteia. Protocolul de terapie neurofeedback este ajustat în funcție de nevoile specifice ale fiecărui pacient, pe baza unei analize complexe numită BrainMap. Rezultatele obținute după mai multe ședinte de tratament pot fi uimitoare, dar nici costurile aferente nu sunt deloc mici. În concluzie, vindecarea de orice tip de depresie este posibilă. Soluțiile spirituale, cele medicale (care sunt facilitate de știință; știința vine tot de la Dumnezeu) și cele referitoare la stilul de viață reprezintă arme puternice prin care se poate lupta cu succes cu această boală.

Bibliografie:

[1] https://institutulbrainmap. ro/depresia-ce-este-cauze-simptome-diagnostic-si-optiuni-de tratament/