Duhul Sfânt este a treia Persoană din Ființa lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 5:3-4). Acesta apare pe paginile Bibliei încă din primul capitol al Genezei, mișcându-se pe deasupra apelor (Geneza 1:2). Duhul Sfânt are aceeași natură divină precum celelalte două Persoane din Ființa lui Dumnezeu (Tatăl și Fiul – Ioan 14:16 – traducerea din limba greacă pentru termenul „alt” indică acest lucru). Duhul Sfânt este plasat într-o relație coordonată cu Tatăl și Fiul (Matei 28:19, Efeseni 4:4-6,1 Petru 1:2,2 Corinteni 13:14). Din moment ce Tatăl și Fiul sunt Persoane distincte, expresia coordonată ne arată că și Duhul Sfânt este o Persoană. În plus, unele pasaje (Ioan 14:26,15:26) se referă la Duhul Sfânt cu pronumele de gen masculin El – care indică o Persoană (în greacă, ekeinos) și nu cu pronumele de gen neutru (în greacă, ekeino) - care corespunde termenului „duh” (în greacă, pneuma).

          Duhul Sfânt are toate cele șapte caracteristici distinctive ale lui Dumnezeu: etern (Evrei 9:14), omniprezent (Psalmul 139:7-10), omnipotent (Zaharia 4:6, Romani 8:2), omniscient (Ioan 14:26; 1 Corinteni 2:10), sfânt (Galateni 5:22-23; Romani 1:4), creatorul universului și susținătorul vieții (Geneza 1:1-2; Ioan 6:63), a treia Persoană din Ființa lui Dumnezeu (Faptele Apostolilor 5:3-4).

          Unii oameni nu cred că Duhul Sfânt este o Persoană. Ei spun că El reprezintă doar o forță activă a lui Dumnezeu. Contrar acestor opinii, Biblia afirmă că Duhul Sfânt are rațiune, sentimente și voință, toate acestea fiind caracteristici ale unei persoane. Rațiunea Duhului Sfânt se observă din faptul că El ne ajută în slăbiciunile noastre (Romani 8:26), ne călăuzește în umblarea cu Dumnezeu (Ioan 16:13), mărturisește despre Isus Hristos (Ioan 15:26), cercetează lucrurile adânci ale lui Dumnezeu (1 Corinteni 2:10), cunoaște gândurile lui Dumnezeu (1 Corinteni 2:11) și ne reamintește învățăturile lui Isus Hristos (Ioan 14:26). Duhul Sfânt are și sentimente, deoarece poate fi întristat (Isaia 63:10, Efeseni 4:30). El are și voință, deoarece împarte daruri spirituale după cum dorește (1 Corinteni 12:11). Asemenea unei persoane, Duhul Sfânt poate da porunci (nu i-a dat voie lui Pavel să intre în Bitinia - Faptele Apostolilor 16:6-7) și poate avea păreri (Faptele Apostolilor 13:2,15:28). Omul I se poate împotrivi Duhului Sfânt (Faptele Apostolilor 7:51) sau poate încerca să-L mintă (cazul lui Anania și Safira – Faptele Apostolilor 5:3). Dar dacă Duhul Sfânt ar fi doar o forță, o entitate impersonală, nu I s-ar putea asocia acțiunile și caracteristicile prezentate mai sus.