Am pus o pecete, pe numele tău,
Şi-n deget inelul ţi-am pus,
Am vrut ca să fii, pe vecie cu Mine,
Părtaş al măririi în slava de sus.
De-ai şti cât de mult te-am iubit Eu copile?
Căci viaţa pe cruce mi-am dat,
La Golgota-n chinuri plătit-am Eu preţul,
Ca tu să nu fii condamnat.
Venit-am din cer „Vestea bună” s-aduc,
Şi pace să las pe pământ
S-arăt că din Mine-i născută iubirea,
Din veacuri spre veacuri, Eu sunt Cel ce-I sfânt!
De ce nu-mi deschizi cât Eu încă mai bat?
Să intru, la cină să stăm.
Căci am Mântuirea, în dar pentru tine,
Din nou „Legământul” pe veci să-l legăm.