Ascultă fiul meu învăţătura
Şi-n mintea ta cu cinste s-o păstrezi.
Să nu nesocoteşti nicicând Scriptura
Căci doar citind în ea te luminezi.

Încrede-te în Domnul cu răbdare
Şi nu clădi pe-nţelepciunea ta.
Să-L vezi pe El în orice-mprejurare
Ca Cel ce poate totul rezolva.

Nu aştepta la oameni o răsplată,
Oricâte fapte bune-ai fi făcut
Şi să nu mergi cu ei la judecată,
Când dreptul tău nu ţi-e recunoscut.

De vrei ca să primeşti în Cer cununa,
Cu tine să rămâi necruţător.
Dar fii cu fraţii tăi întotdeauna
Un fiu al păcii, îngăduitor.

Iar bunătatea şi credincioşia
Să nu te părăsească nici un ceas...
Învață să opreşti la timp mânia,
Dând înapoi din dreptul tău un pas.

În loc de pietre, Pâinea-ngăduinței
S-o dai celor ce-aruncă cu noroi.
Mai bine-alege calea unilinţei
Şi nu plăti cu răul înapoi.

Chiar dacă ai nemijlocit dreptate,
Renunţă umilit la dreptul tău,
Căci Cel ce-i Drept şi judecă în toate
A fost şi va rămâne Dumnezeu.

Iar dacă ai greşit trecând hotarul
Şi n-ai putut opri mânia-n loc,
Cuvinte poate mai fierbinţi ca jarul
Alese din al răutăţii foc,

Le-ai spus, şi-acum te mustră greu conştiinţa,
De ochiul ei să te ascunzi ai vrea,
Să știi: un singur lucru - pocăința -
Va readuce pacea-n viața ta!