Aștept în prag

O, cum se măsoară timpul
Cu legi adânci și iscusință tainică.

Iar eu aștept venirea vremii
Si stau în prag, cu auzul inimii Treaz, să-L aud când va veni.

Au trecut zile și vremuri,
Iar eu rămân cu inima deschisă,
Vorbind în nopți târzii, în șoaptă,
Ca dorul meu să ajungă până la El.

Da, la El, căci așa mi-a fost spus:
Să veghez, să stau în prag, treaz și Smerit, ca-să fiu vrednic de El.

Și știu: dacă întârzie, nu e tăcere, Ci lucrare, vrea să învăț să iubesc Mai mult, să prețuiesc pe deplin darul Lui.