O călătorie e viața mea,
Un drum greu, dar plin de stele,
Lucruri bune, oameni;
Am întâlnit pe drum, pe unii.

Dar lacrimi de dor și tristețe,
Se văd azi pe chipul meu de om,
Privesc în trecut și găsesc umbre,
Flori fără miros, zâmbete ce nu mai sunt.

Totuși, mulțumit rămân mereu,
Că lângă mine e Dumnezeu,
El a vegheat, m-a sprijinit,
Și încă pot privi spre infinit.

De m-aș întoarce în anii trecuți,
Un lucru mare aș fi făcut:
Să fiu mai înțelept, să pot aștepta,
Lumina de sus să mă înconjure-n ea.

Ea luminează orice pas,
Și drumul greu devine glas,
Să vezi deslușit, să mergi curat,
Pe calea Celui ce-a vegheat.