Când lei înfometați în jur răcnesc
Şi inima de teamă se-ntristează,
Eu niciodată nu mă îndoiesc
De Ochiul ce asupra mea veghează.

În jurul meu văd îngeri păzitori
Ce-mi controlează orice pas din viaţă,
Le simt prezenţa minunată-n zori,
Când mă trezesc în orice dimineaţă.

Când trec prin a ispitelor plăceri,
Isuse, Tu îmi dai o minte trează
Şi peste tot în jur ai pus străjeri,
Ce ne-ncetat asupra mea veghează.

Păcate fără număr mi-ai iertat,
Acasă m-ai primit cu veselie
Şi-apoi Isuse drag, m-ai învăţat
Să iert şi să iubesc cu bucurie.

Tu m-ai făcut copilul Tău prin Har,
Mi-ai arătat atâta-ngăduinţă
Şi bunătatea Ta fără hotar
Mă-ndeamnă zi de zi la pocăință.

E-atât de minunat când îmi vorbeşti...
Te simt aproape-n orice încercare,
Isuse, Domnul meu, Tu mă iubeşti
Cu o iubire fără-asemănare.

„Cui i se iartă mult, iubeşte mult”
Ai spus Tu Doamne, Rege al Iubirii,
De-aceea eu doresc să Te ascult
Căci Tu ai taina ne-nţeleasă-a Mântuirii.

Nu vreau să mai trăiesc rătăcitor
Şi pasul meu să calce-n neştiinţă...
De-aceea Doamne, fii al meu Păstor
Și dă-mi harul trăirii prin credinţă!

Ilie Belciu