CE ESTE OMUL ÎNAINTEA DOMNULUI?

Ps. 144

Bătălia rugăciunii e-un război dar nu-i ușor
Ca să-l poată duce unii pentru Cel mai sus de nor.
Lupta-i grea și importantă însă n-are aliați
Care-adorm la rugăciune de cel rău îngenuncheați.

Folosind atent Scriptura când în taină ne rugăm
Mâinile în rugăciune cu credință le-nălțăm.
Ruga-i binefăcătorul și cetatea de scăpare,
Turnul viziunii noastre, izbăvirea viitoare.

Scutul care-n lupta bună ne dă suflu și temei
Pe soldați la timp i-adună luptători, dar nu-ntre ei.
Dacă pentru alții-n rugă noi strigăm eficient
Domnul ia la cunoștință și lucrează permanent.

Cerul parcă-i mai aproape și coboară între noi,
Munți-ncep ca să se mute și scot fum în vremi de-apoi.
Fug vrăjmașii dintrodată risipiți ca pentru veci
Rugăciunea e săgeata ca și la romani sau greci.

Luptătoru-n rugăciune mâinile când și le frânge
Domnul face-același lucru și la pieptul Său îl strânge.
Important e ca în rugă adevărul să se știe
Și să-ndepărtăm minciuna din a noastră pledoarie.

Totdeauna-n mijlocire să cântăm și o cântare.
Astfel biruința crește și va fi cu mult mai mare.
Dacă folosim lăuta, lăuta cu zece coarde
Duhul va vedea că-n inimi focul nostru mereu arde.

David a scăpat prin lupte de atâția mari dușmani.
Lupta i-a fost preluată de Isus în Ghetsimani.
Suntem azi gata de luptă și mereu să stăruim
Ca prin asta să se vadă cât pe alții îi iubim? ! ...

Nu putem rosti o rugă împletită cu minciuni
Și apoi să mai pretindem că ne-așteaptă ”mari minuni”.
”Dreapta mincinoasă” este când mai facem fapte bune
Lauda pentru acestea doar pe noi să ne-ncunune.

Creșterea fiilor noștri de la rugă-ncet pornește
Dacă lumea vinovată cu basme nu-i zăpăcește.
Fetele-s podoaba casei și-a Bisericii la fel
De-I slujesc în curăție pe Tatăl și blândul Miel.

Fericit este poporul ce-ndrăgește adevărul,
Nu doar haina de mătase sau pe capul său doar părul.
Domnu-i Dumnezeul nostru: să-L slăvim prin rugi fierbinți,
Prin cântări cu foc cântate de copii și de părinți!