ACASĂ


Acasă la Domnul cu mult e mai bine,
decât într-o casă aici pe pământ,
chiar dacă aceeaşi iubire mă ţine,
cu voi fraţii mei, de Nou Legământ.

Acasă la Domnul s-au dus înainte,
cu-aceeaşi zorire şi-acelaşi fior
atâţia servi umili, cu dorul fierbinte
să cânte "Osana!" ca îngerii-n cor.

Acasă la Domnul ce sfânt e alinul!
Ce plin de-ncântare e-al păcii poem!
Ce glorii eterne alungă suspinul
şi orice e vrednic de Iad şi blestem!

Acasă la Domnul, o, cum nu m-aş duce,
cu fruntea plecată, ca ultim tâlhar,
de n-aş avea-n lume pe umeri o cruce,
de dragul iubirii, s-o urc pe Calvar!

Acasă la Domnul iubirea vă cheamă
pe voi ce-osteniţi în ogorul cel sfânt.
Primiţi-I chemarea duioasă de mamă,
că-n viaţă nu este mai dulce cuvânt!