Voi cânta întotdeauna,
Bunătatea lui Isus,
El îmi ia povara vieții,
Ca să pot privi în sus.

Voi păzi cărarea sfântă,
Căci eu vreau să-l întâlnesc,
Voi privi doar înainte,
Chiar și-atunci când obosesc.

Voi striga de bucurie,
Chiar în vale cand voi fi,
Norii el îi va străbate,
Izbăvire voi primi.

Laude întotdeauna,
Buzele-mi Lui vor cânta,
El mi-a dat mereu tărie,
Slava toată e a Sa.

Voi cânta când vine seara,
Teamă eu nu voi avea,
Nici de noaptea cea întinsă,
Nici de groaza ce-i în ea.

Luminată mi-este calea,
De lumina cea de sus,
Numai ea mi-arată urma,
Ce-a lăsat-o El... Isus.

Voi striga întotdeauna,
Cât de bucuros eu sunt,
Să pășesc pe urma care,
A lasat-o suspinând,
Când urca și pentru mine,
Dealul ce la chinuit,
Când pe crucea blestemată,
A fost Domnul răstignit.

Strigătu-mi de veselie,
Se va auzi mereu,
Ochii spre credincioșie,
Mi se-ndreaptă-n timpul greu.

Inima-mi neprihănită,
Cântă Domnului Isus,
Minunată e lucrarea,
Harul revărsat de sus.

Voi cânta întotdeauna,
Dumnezeului divin,
De-al Său Duh condus pe cale,
Sunt prin valea de suspin.

Nimenea nu mă oprește,
Lui mereu eu a-i cânta,
El e pacea, e odihna,
El e bucuria mea.
Amin