Slavă Ție, Slavă Ție,
Stăpânești o-Mpărăție,
Celor ce ți se închină,
Tu le-ai dat o veșnicie.

Slavă Ție și mărire,
Pentru marea Ta iubire,
Dăruită care este,
Celor ce-s spre nemurire.

Îți cântăm în închinare,
Pentru marea Ta lucrare,
Pentru cea de mântuire,
Dar și pentru îndurare.

Pentru sângele ce-odată,
L-ai vărsat nevinovat,
Slavă Ție și mărire,
Fii în veci Tu lăudat.

Slavă Ție, slavă Ție,
Pentru marea bucurie,
Ce-i mereu ea dăruită,
Când se-arată o pustie.

Când la ape cristaline,
Ne aduni în jurul Tău,
Preamărit fii Tu în toate,
Preaiubite Dumnezeu.

Slavă Ție strigă tare,
Tot pământu-n lung și lat,
Ți se-nchină cu iubire,
Căci de Tine-a fost salvat.

I-ai dat aripi ca să zboare,
Către cerul înstelat,
Unde va fi numai soare,
Și al vieții revărsat

Slavă Ție, slavă Ție,
Păsările cântă-n zbor,
Cânt de slavă, imnul păcii,
Cântul e de sus izvor.

Bucuroasă este zarea,
Te slăbește ne-ncetat,
Te așteaptă și îți cântă,
Slavă veșnic Împărat.
Amin