Ultimele capitole din cartea Apocalipsa ne prezintă detalii despre raiul lui Dumnezeu și despre starea eternă a credincioșilor. Va fi un cer nou și un pământ nou, în care păcatul și moartea nu vor mai exista. Este necesară o creație nouă, deoarece actuala creație este afectată de păcat și de rebeliunea lui Lucifer, care primise în stăpânire anumite locuri din univers (Iov 15:15; Ezechiel 28:12-29; Evrei 9:23). Nu va mai fi nevoie de mări sau de oceane, pentru că râul cu apa vieții care întreține vegetația din Noul Ierusalim izvorăște de lângă tronul lui Dumnezeu.

          Apostolul Ioan vede orașul sfânt, Noul Ierusalim, coborând din cer, pregătit ca o mireasă împodobită pentru soțul ei. Dumnezeu va locui împreună cu credincioșii. Aceștia se vor bucura de o relație apropiată cu Dumnezeu și de o comuniune intimă cu El. Nu vor mai exista lacrimi, moarte, întristare sau plâns. Dumnezeu va face toate lucrurile noi și va oferi apa vieții tuturor credincioșilor. În acest paradis ceresc nu există loc pentru cei care nu și-au rezolvat problema păcatelor și nu au fost curățiți de păcate prin jertfa lui Isus Hristos.

          Unul dintre cei șapte îngeri implicați în judecata potirelor îi oferă lui Ioan mai multe detalii despre cetatea Noul Ierusalim, care este plină de slava lui Dumnezeu și strălucește ca o piatră foarte prețioasă. Cetatea este înconjurată de un zid masiv cu douăsprezece porți pe care sunt scrise numele celor douăsprezece triburi ale Israelului. În fiecare direcție a punctelor cardinale sunt așezate câte trei porți. Cele douăsprezece temelii ale zidului poartă numele celor doisprezece apostoli ai Mielului. Acest lucru arată că apostolii au pus temelia Bisericii, prin învățăturile pe care le-au dat despre Isus Hristos (Efeseni 2:20). Cele douăsprezece temelii sunt împodobite cu douăsprezece pietre prețioase, similare celor de pe pieptarul marelui preot – care reprezintă cele douăsprezece triburi ale Israelului. Orașul este de aproximativ douăsprezece mii de stadii (aproximativ 2500 km) în lungime, lățime și înălțime. Având forma unui cub sau a unei piramide, cetatea Noul Ierusalim este mult mai mare decât teritoriul poporului Israel. Se observă că numărul 12 este folosit de multe ori în această secțiune a cărții, ca simbol al administrației divine, al modului de organizare din veșnicie.

          Cele douăsprezece porți sunt construite din douăsprezece perle (mărgăritare). Acestea ne aduc aminte că biserica este comoara de mare preț pentru care Salvatorul a vândut tot ce avea (Matei 13:45-46). Mai mult, procesul de formare a perlelor este foarte anevoios și produce suferință pentru scoicile din care se formează mărgăritarele. Acest lucru ne amintește că intrarea în Sfânta Cetate (Noul Ierusalim) se face doar în baza jertfei Domnului Isus Hristos (care a implicat multă smerenie și suferință).

          Strada orașului este din aur pur și reflectă gloria lui Dumnezeu. Nu mai este necesară existența unui templu, deoarece Persoanele din Ființa Divină se află acolo. Nu este nevoie de soare sau de lună, deoarece gloria lui Dumnezeu luminează cetatea. Nu va mai fi noapte, căci ziua nu se va termina niciodată. Porțile cetății rămân mereu deschise, pentru că accesul este liber și există condiții de perfectă securitate. Națiunile pământului (neamurile care nu se vor răzvrăti împotriva lui Dumnezeu la finalul mileniului) se vor bucura de frumusețea Noului Ierusalim, iar regii pământului Îi vor aduce Domnului tributul lor. Nimic necurat nu va intra acolo, ci numai cei care sunt scriși în Cartea Vieții.

          Un râu pur cu apa vieții curge de la tronul lui Dumnezeu și al Mielului, prin cetate. În mijlocul pieței cetății (cu ramurile întinzându-se peste cele două maluri ale râului) se află pomul vieții, care rodește douăsprezece feluri de fructe, în fiecare lună a anului. Frunzele pomului vieții ajută la vindecarea națiunilor. Acest lucru înseamnă că toți credincioșii se vor bucura de o sănătate fizică neîntreruptă și vor preveni cu succes orice fel de boală. Păcatul și moartea vor dispărea pentru totdeauna, iar credincioșii vor domni și Îl vor sluji pe Dumnezeu pentru eternitate.

          Isus Hristos se autointitulează ca Luceafăr strălucitor de dimineață. Mântuitorul va veni mai întâi doar pentru biserica Lui la răpire, ca Luceafăr strălucitor de dimineață. Mai târziu, după necazul cel mare, Acesta va veni pe pământ ca Soare al Dreptății, aducând izbăvire pentru biruitorii fiarei (Maleahi 4:2).