Mare eşti Doamne, mare-i puterea Ta Prin Cuvântul Tău ai creat lumea. Ai zis „SĂ FIE" şi-atunci din nimica, A stat ’nainte-Ţi toată făptura. Mulţimea stelelor şi mândrul soare, Cerul pământul ascultatu-Te-au. /: Inima mea tremurândă admiră Atotputernicia-Ţi măreaţă. :/
Strofă 2
Mare eşti Doamne şi-a Ta-nţelepciune, Prin care toate frumos le-ai creat, Omul pământesc L-ai făcut al Tău fiu, Cu Duh din Duhul Tău l-ai înzestrat. Floarea cea mică şi-arborii puternici, Urma mânilor Tale le-arată. /: Din toată inima mă închin Ţie Lăudând mare înţelepciunea Ta. :/
Strofă 3
Mare eşti Doamne, mare-i iubirea Ta, Ceea ce-n Fiul Tău Ţi-ai arătat. N-ai stins lumina abia arzătoare De trestia frântă Te-ai îndurat. Pe când zăceam eu legat în păcate, Mâna-Ţi miloasă spre mine-ai întins. /: În ochi cu lacrimi mă proştern nainte-Ţi Lăudând iubirea ce ne-a mântuit. :/
Strofă 1
Mare eşti Doamne, mare-i puterea Ta Prin Cuvântul Tău ai creat lumea. Ai zis „SĂ FIE" şi-atunci din nimica, A stat ’nainte-Ţi toată făptura. Mulţimea stelelor şi mândrul soare, Cerul pământul ascultatu-Te-au. /: Inima mea tremurândă admiră Atotputernicia-Ţi măreaţă. :/
Strofă 2
Mare eşti Doamne şi-a Ta-nţelepciune, Prin care toate frumos le-ai creat, Omul pământesc L-ai făcut al Tău fiu, Cu Duh din Duhul Tău l-ai înzestrat. Floarea cea mică şi-arborii puternici, Urma mânilor Tale le-arată. /: Din toată inima mă închin Ţie Lăudând mare înţelepciunea Ta. :/
Strofă 3
Mare eşti Doamne, mare-i iubirea Ta, Ceea ce-n Fiul Tău Ţi-ai arătat. N-ai stins lumina abia arzătoare De trestia frântă Te-ai îndurat. Pe când zăceam eu legat în păcate, Mâna-Ţi miloasă spre mine-ai întins. /: În ochi cu lacrimi mă proştern nainte-Ţi Lăudând iubirea ce ne-a mântuit. :/
1 / 1▲
1. Mare eşti Doamne, mare-i puterea Ta
Prin Cuvântul Tău ai creat lumea.
Ai zis „SĂ FIE" şi-atunci din nimica,
A stat ’nainte-Ţi toată făptura.
Mulţimea stelelor şi mândrul soare,
Cerul pământul ascultatu-Te-au.
/: Inima mea tremurândă admiră
Atotputernicia-Ţi măreaţă. :/
2. Mare eşti Doamne şi-a Ta-nţelepciune,
Prin care toate frumos le-ai creat,
Omul pământesc L-ai făcut al Tău fiu,
Cu Duh din Duhul Tău l-ai înzestrat.
Floarea cea mică şi-arborii puternici,
Urma mânilor Tale le-arată.
/: Din toată inima mă închin Ţie
Lăudând mare înţelepciunea Ta. :/
3. Mare eşti Doamne, mare-i iubirea Ta,
Ceea ce-n Fiul Tău Ţi-ai arătat.
N-ai stins lumina abia arzătoare
De trestia frântă Te-ai îndurat.
Pe când zăceam eu legat în păcate,
Mâna-Ţi miloasă spre mine-ai întins.
/: În ochi cu lacrimi mă proştern nainte-Ţi
Lăudând iubirea ce ne-a mântuit. :/
Eclesiastul 11:9Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, fii cu inima veselă cât eşti tânăr, umblă pe căile alese de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar să ştii că, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu la judecată.