¹²¹ Dreptatea Ta și Legea, o, Doamne, le păzesc,
nu mă lăsa în voie la cel asupritor,
¹²² ia binele meu, Doamne, sub scutul Tău ceresc,
/: și nu-mi lăsa viața sub apăsarea lor! :/
¹²³ De dorul mântuirii, ai mei ochi se topesc,
și după-a-Tale drepte și dulci făgăduinți
¹²⁴ cu milă Tu Te poartă cu robul Tău, doresc
/: să-nvăț orânduirea cărărilor cuminți! :/
¹²⁵ Eu robul Tău sunt, Doamne, fă să-nțeleg a Ta
curată-nvățătură și-al Tău ceresc cuvânt!
¹²⁶ E vremea pentru mine să-ncepi Tu a lucra
/: căci ei îți calcă Legea și-o uită pe pământ! :/
¹²⁷ De-aceea-ntotdeauna poruncile-Ți păzesc
mai mult decât mult aur curat și prețios,
¹²⁸ de-aceea drepte, toate poruncile-Ți găsesc
/: și-urăsc minciuna toată, cu omul mincinos! :/