Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 [V1] ¹²¹ Dreptatea Ta și Legea, o, Doamne, le păzesc, nu mă lăsa în voie la cel asupritor, ¹²² ia binele meu, Doamne, sub scutul Tău ceresc, /: și nu-mi lăsa viața sub apăsarea lor! :/ [V2] ¹²³ De dorul mântuirii, ai mei ochi se topesc, și după-a-Tale drepte și dulci făgăduinți ¹²⁴ cu milă Tu Te poartă cu robul Tău, doresc /: să-nvăț orânduirea cărărilor cuminți! :/ [V3] ¹²⁵ Eu robul Tău sunt, Doamne, fă să-nțeleg a Ta curată-nvățătură și-al Tău ceresc cuvânt! ¹²⁶ E vremea pentru mine să-ncepi Tu a lucra /: căci ei îți calcă Legea și-o uită pe pământ! :/ [V4] ¹²⁷ De-aceea-ntotdeauna poruncile-Ți păzesc mai mult decât mult aur curat și prețios, ¹²⁸ de-aceea drepte, toate poruncile-Ți găsesc /: și-urăsc minciuna toată, cu omul mincinos! :/