1. ¹ Nu mă pedepsi-n mânia,
Doamne, și-n urgia Ta,
² căci mă ofilesc, ai milă,
vindecă viața mea...

R1: ³ Sufletul mi-e plin de groază
- Doamne, cât mai zăbovești?
⁴ O, întoarce, Doamne, vino,
sufletul să-mi izbăvești! ...

2. ⁵ Cel ce moare nu-și aduce
nici aminte c-ai mai fi,
cine-Ți va slăvi mărirea,
printre morți când va dormi?

R2: ⁶ Nu mai pot gemând... și noaptea
plâng amar în așternut,
îmi scald patul meu în lacrimi,
și-mi frâng sufletul durut.

3. ⁷ Mi-a supt fața întristarea,
și-am îmbătrânit din greu,
din pricina celor care
mă tot prigonesc mereu.

R3: ⁸ Depărtați-vă de mine,
voi toți cei ce faceți rău,
c-auzit-a, Domnul, glasul,
plânsul și suspinul meu!

4. ⁹ Domnul meu mi-ascultă toate
cererile care-I fac,
Domnul îmi primește ruga,
că-i făcută pe-al Său plac.

R4: ¹⁰ Toți vrăjmașii mei fugi-vor
rușinați și îngroziți,
într-o clipă au să-ntoarcă
de rușine-acoperiți! ...

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 6
Autor text: Traian Dorz