1. ⁵ Cerul laudă-ale Tale mari minuni cu slavă mare
și de-a Ta credincioșie sfinții spun în adunare,
⁶ căci în ceruri cine poate ca să-Ți fie asemeni, cine?
Dintre-ai Domnului fii, oare, cine este-așa ca Tine?

2. ⁷ Dumnezeu înfricoșat e în al sfinților sfat mare,
de temut la toți aceia ce-mprejurul Lui au stare...
⁸ Doamne al Oștirii, cine este-așa puternic, cine?
Marea Ta credincioșie te înconjură pe Tine.

3. ⁹ Tu-mblânzești mânia mării cu puteri nemăsurate,
când se-nalț-ale ei valuri Tu le potolești pe toate.
¹⁰ Tu ai nimicit Egiptul ca pe-un hoit într-o câmpie
și Ți-ai risipit vrăjmașii prin a brațului tărie.

4. ¹¹ Cerurile-s ale Tale și pământul cât se-ntinde,
Tu întemeiat-ai lumea, și cu tot ce-n ea cuprinde.
¹² Tu făcut-ai Miazănoaptea și-ai dat Miazăziua-n lume,
faci Taborul și Hermonul bucuroși de sfântu-Ți Nume.

5. ¹³ Brațul Tău e-așa puternic peste-a Ta lucrare toată,
a Ta mână este tare, dreapta Ta e înălțată,
¹⁴ judecata și dreptatea sunt la tronu-Ți temelie,
bunătatea și-adevărul sunt în Fața Ta-n vecie.

6. ¹⁵ Fericit poporul care glasul trâmbiței îl știe
și-n lumina Feței Tale umblă cu credincioșie.
¹⁶ El se bucură, o, Doamne, de-al Tău Nume sfânt întruna
și cu marea Ta dreptate se fălește totdeauna.

7. ¹⁷ Căci doar Tu ești a lui fală și-a puterii lui credință,
Tu ridici puterea noastră în a Ta bunăvoință.
¹⁸ Domnul este scutul nostru, Dumnezeul nostru tare
Sfântul lui Israel este Împăratul nostru mare.

8. ¹⁹ La al Tău iubit vorbit-ai în vedenie târzie:
"Dat-am ajutorul unui tânăr plin de vitejie."
²⁰ Am găsit pe-al Meu rob David și l-am uns spre stăpânire,
²¹ Mâna Mea-i va fi de sprijin, brațul Meu i-o fi-ntărire.

9. ²² Cel rău n-o să-l mai apese, cel vrăjmaș nu-l va mai prinde,
²³ voi zdrobi pe-ai lui potrivnici, voi lovi pe cel ce-l vinde.
²⁴ Îi voi da și bunătatea și a Mea credincioșie
și prin Numele Meu mare voi-nălța a lui tărie.

10. ²⁵ Voi da-n mâinile lui marea, râurile, cu iubire.
²⁶ El va zice: Tu-mi ești Tatăl, Dumnezeu și mântuire.
²⁷ Iar Eu îl voi face-ntâiul, împărat pe lumea toată,
²⁸ și păstra-i-voi legământul și iubirea neschimbată.

11. ²⁹ Veșnică-i va fi sămânța și voi face ca să fie
cât a cerurilor zile, trainic, scaunu-i de domnie.
³⁰ Dacă fiii lui lăsa-vor Legea Mea și n-o vor ține,
³¹ dacă-Mi vor călca Cuvântul ne mai ascultând de Mine,

12. ³² Atunci le voi da pedepse, pentru vina lor, nuiele,
lovituri au să primească pentru-a lor păcate grele,
³³ însă nu le voi retrage bunătatea Mea cea bună,
căci a Mea credincioșie n-o voi face de minciună.

13. ³⁴ Și nu-Mi voi călca vreodată ale Mele legăminte,
neschimbat pe veci rămâne ce-am grăit mai înainte.
³⁵ Am jurat atunci odată pe sfințenia Mea mare,
să mint oare Eu lui David? Să-l înșele Domnul, oare?

14. ³⁶ Dăinui-i-va-n veci sămânța și-al lui scaun de domnie,
înaintea Mea de-a pururi, ca și soarele-o să fie,
³⁷ și va dăinui-n vecie precum dăinuiește luna,
și ca martorul din ceruri credincios întotdeauna. (oprire)

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 89:5-37
Autor text: Traian Dorz