1. ¹¹ Se vorbește, oare, de-a Ta bunătate
în mormânt și-n locul cel de nepătruns
/: și credincioșia Ta Preaîndurate,
oare, cunoscută-i în Adâncu-ascuns? ... :/

2. ¹² Cunoscute-s oare lucrurile Tale
minunate-n locul cel întunecat,
/: și-n Țara Uitării, oare-a Ta dreptate
cine-o mai cunoaște, când e tot uitat? :/

3. ¹³ Doamne, eu, la Tine, cer ajutorare,
dimineața-mi ruga către Tine-o-ndrept,
¹⁴ /: de ce-mi lepezi, Doamne, sufletu-n strâmtoare
și-Ți ascunzi Tu Fața când Te caut și-aștept? :/

4. ¹⁵ Eu din tinerețe plâng și trag pe moarte
în a Tale spaime nu știu ce să fac.
¹⁶ /: Marea Ta mânie trece peste mine
nimicit de spaimă fără vlagă zac. :/

5. ¹⁷ Ele mă-nconjoară zilnic ca niște-ape
deodată-n toate sunt înfășurat,
¹⁸ /: depărtași de mine prieteni și tovarăși
și cei mai de aproape mi s-au depărtat... :/

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 88:11-18
Autor text: Traian Dorz