Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 [V1] ¹¹ Se vorbește, oare, de-a Ta bunătate în mormânt și-n locul cel de nepătruns /: și credincioșia Ta Preaîndurate, oare, cunoscută-i în Adâncu-ascuns? ... :/ [V2] ¹² Cunoscute-s oare lucrurile Tale minunate-n locul cel întunecat, /: și-n Țara Uitării, oare-a Ta dreptate cine-o mai cunoaște, când e tot uitat? :/ [V3] ¹³ Doamne, eu, la Tine, cer ajutorare, dimineața-mi ruga către Tine-o-ndrept, ¹⁴ /: de ce-mi lepezi, Doamne, sufletu-n strâmtoare și-Ți ascunzi Tu Fața când Te caut și-aștept? :/ [V4] ¹⁵ Eu din tinerețe plâng și trag pe moarte în a Tale spaime nu știu ce să fac. ¹⁶ /: Marea Ta mânie trece peste mine nimicit de spaimă fără vlagă zac. :/ [V5] ¹⁷ Ele mă-nconjoară zilnic ca niște-ape deodată-n toate sunt înfășurat, ¹⁸ /: depărtași de mine prieteni și tovarăși și cei mai de aproape mi s-au depărtat... :/