¹ Ascultă-mi, Doamne, strigătele mele
și ia-mi aminte rugăciunea mea,
² /: căci de la capul lumii strig spre Tine,
și-mi zice cu mâhnire inima: :/
Mă du pe stânca ce n-o pot ajunge,
că-i prea înaltă, singur nu răzbesc,
³ /: căci Tu ești adăpostul meu cel tare,
turn contra celor ce mă dușmănesc! :/
⁴ Aș vrea să locuiesc pe veci cu Tine
în cortul Tău nespus de minunat,
/: sub adăpostul aripilor Tale
s-alerg mereu să pot fi apărat... :/ (oprire)
⁵ Căci Tu mi-asculți a mele juruințe,
și moșteniri cerești îmi dăruiești,
⁶ /: la cel iubit, Tu, zilele-i adaugi,
și pe vecie anii i-i lungești. :/
⁷ În veci să stea pe scaunu-i de domnie,
veghează-l, Doamne-n bunătatea Ta,
⁸ /: atunci plini-mi-voi zilnic juruința
și pururi sfântu-Ți Nume voi cânta! :/