Nicolae Moldoveanu V1 V2 V3 V4 V5 [V1] ¹ Ascultă-mi, Doamne, strigătele mele și ia-mi aminte rugăciunea mea, ² /: căci de la capul lumii strig spre Tine, și-mi zice cu mâhnire inima: :/ [V2] Mă du pe stânca ce n-o pot ajunge, că-i prea înaltă, singur nu răzbesc, ³ /: căci Tu ești adăpostul meu cel tare, turn contra celor ce mă dușmănesc! :/ [V3] ⁴ Aș vrea să locuiesc pe veci cu Tine în cortul Tău nespus de minunat, /: sub adăpostul aripilor Tale s-alerg mereu să pot fi apărat... :/ (oprire) [V4] ⁵ Căci Tu mi-asculți a mele juruințe, și moșteniri cerești îmi dăruiești, ⁶ /: la cel iubit, Tu, zilele-i adaugi, și pe vecie anii i-i lungești. :/ [V5] ⁷ În veci să stea pe scaunu-i de domnie, veghează-l, Doamne-n bunătatea Ta, ⁸ /: atunci plini-mi-voi zilnic juruința și pururi sfântu-Ți Nume voi cânta! :/