Psalmul 042

Autor: Nicolae Moldoveanu | Album: Cantarile Psalmilor | Tematica: Biblia
Resursa adaugata de Alexandra1989 in 01/05/2024

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 0/10 X

Referințe

Psalmii 42

CARTEA A DOUA
Către mai-marele cântăreţilor.
Cântarea fiilor lui Core
Psalmii 42:1 Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!
Psalmii 42:2 Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel viu; când mă voi duce şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?
Psalmii 42:3 Cu lacrimi mă hrănesc zi şi noapte, când mi se zice fără încetare: „Unde este Dumnezeul tău?”
Psalmii 42:4 Mi-aduc aminte şi-mi vărs tot focul inimii în mine când mă gândesc cum mergeam înconjurat de mulţime şi cum înaintam în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, în mijlocul strigătelor de bucurie şi mulţumire ale unei mulţimi în sărbătoare.
Psalmii 42:5 Pentru ce te mâhneşti, suflete, şi gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.
Psalmii 42:6 Îmi este mâhnit sufletul în mine, Dumnezeule, de aceea la Tine mă gândesc din ţara Iordanului, din Hermon şi din muntele Miţear.
Psalmii 42:7 Un val cheamă un alt val la vuietul căderii apelor Tale; toate talazurile şi valurile Tale trec peste mine.
Psalmii 42:8 Ziua, Domnul îmi dădea îndurarea Lui, iar noaptea, cântam laudele Lui şi înălţam o rugăciune Dumnezeului vieţii mele.
Psalmii 42:9 De aceea zic lui Dumnezeu, Stânca mea: „Pentru ce mă uiţi? Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare sub apăsarea vrăjmaşului?”
Psalmii 42:10 Parcă mi se sfărâmă oasele cu sabia când mă batjocoresc vrăjmaşii mei şi-mi zic neîncetat: „Unde este Dumnezeul tău?”
Psalmii 42:11 Pentru ce te mâhneşti, suflete, şi gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.

¹ Cum dorește-un cerb
izvorul limpede de ape
/: așa Te doresc eu, Doamne,
să Te am aproape. :/

² Sufletul meu după Tine,
Doamne însetează,
/: oare când a mea privire
Fața o să-Ți vază. :/

³ Mă hrănesc și zi și noapte
numai cu suspine,
/: când îmi spun toți:
"Iată, nu e Dumnezeu cu tine." :/

⁴ Mi-amintesc... și-mi vărs
tot focul inimii zdrobite,
/: cum mergeam odată-n fruntea
de mulțimi iubite... :/

când mergeam spre Casa-Ți sfântă,
vesel și-n cântare,
/: mă urmau mulțimi
în albă zi de sărbătoare. :/

⁵ Suflete, de ce-mi gemi iarăși
în mâhnire-amară?
/: Ai în Dumnezeu nădejde;
lăuda-L-vei iară. :/

El va fi pe totdeauna
sfânta-mi mântuire,
/: Dumnezeul meu puternic,
mare izbăvire. :/

⁶ E mâhnit adânc o, Doamne,
sufletul în mine,
/: de aceea-n locuri grele
mă gândesc la Tine. :/

⁷ Un val cheam-alt val, cu vuiet
de căderi de ape,
/: valuri și talazuri, Doamne,
vin ca să mă-ngroape... :/

⁸ Ziua, Domnu-mi dă-ndurarea-I,
noaptea-I dăm cântare,
/: înălțăm o rugăciune
Domnului meu mare. :/

⁹ De aceea zic eu: Doamne,
Stânca vieții mele,
/: pentru ce mă uiți în lupta
valurilor grele, :/

de ce trebuie să umblu
plin de întristare,
/: sub puterea cea vrăjmașă
grea și-apăsătoare? :/

¹⁰ Parcă oasele-mi se sfarmă,
când mă râd vrăjmașii,
/: "Unde ți-este Dumnezeul?"
și bârfesc trufașii! :/

¹¹ Pentru ce suspini în mine
suflete sărmane,
/: de ce te mâhnești și gemi tu,
suflet plin de rane? :/

Ai în Dumnezeu nădejde
căci cânta-L-vei iară,
/: El mi-e mântuirea, Domnul,
sfânta mea comoară... :/

1. ¹ Cum dorește-un cerb
izvorul limpede de ape
/: așa Te doresc eu, Doamne,
să Te am aproape. :/

2. ² Sufletul meu după Tine,
Doamne însetează,
/: oare când a mea privire
Fața o să-Ți vază. :/

3. ³ Mă hrănesc și zi și noapte
numai cu suspine,
/: când îmi spun toți:
"Iată, nu e Dumnezeu cu tine." :/

4. ⁴ Mi-amintesc... și-mi vărs
tot focul inimii zdrobite,
/: cum mergeam odată-n fruntea
de mulțimi iubite... :/

5. când mergeam spre Casa-Ți sfântă,
vesel și-n cântare,
/: mă urmau mulțimi
în albă zi de sărbătoare. :/

6. ⁵ Suflete, de ce-mi gemi iarăși
în mâhnire-amară?
/: Ai în Dumnezeu nădejde;
lăuda-L-vei iară. :/

7. El va fi pe totdeauna
sfânta-mi mântuire,
/: Dumnezeul meu puternic,
mare izbăvire. :/

8. ⁶ E mâhnit adânc o, Doamne,
sufletul în mine,
/: de aceea-n locuri grele
mă gândesc la Tine. :/

9. ⁷ Un val cheam-alt val, cu vuiet
de căderi de ape,
/: valuri și talazuri, Doamne,
vin ca să mă-ngroape... :/

10. ⁸ Ziua, Domnu-mi dă-ndurarea-I,
noaptea-I dăm cântare,
/: înălțăm o rugăciune
Domnului meu mare. :/

11. ⁹ De aceea zic eu: Doamne,
Stânca vieții mele,
/: pentru ce mă uiți în lupta
valurilor grele, :/

12. de ce trebuie să umblu
plin de întristare,
/: sub puterea cea vrăjmașă
grea și-apăsătoare? :/

13. ¹⁰ Parcă oasele-mi se sfarmă,
când mă râd vrăjmașii,
/: "Unde ți-este Dumnezeul?"
și bârfesc trufașii! :/

14. ¹¹ Pentru ce suspini în mine
suflete sărmane,
/: de ce te mâhnești și gemi tu,
suflet plin de rane? :/

15. Ai în Dumnezeu nădejde
căci cânta-L-vei iară,
/: El mi-e mântuirea, Domnul,
sfânta mea comoară... :/

I: Cântările Psalmilor, Psalmul 42
Autor text: Traian Dorz