1. Tu, cântarea mea, să zbori
sus, mai sus de stele,
și în veci să nu cobori,
pe-un pământ de rele!
Stai cu Domnul meu iubit
sfânta veşnicie,
spune-I slavă nesfârşit,
c-o vibrare vie!

2. Eu cu tine sunt deplin,
dulcea mea cântare,
Domnului să mă închin
cu înflăcărare.
Sunetele tale sunt
picuri de iubire,
rod din Noul Legământ,
harului vestire!

3. Tu, cântarea mea de jar
fii în orice vreme
scară vie înspre har
celui care geme!
Laudă de foc să fii
Domnului iubirii,
şi mireasmă pe vecii
Tronului măririi!

I: Cântările Harului, volumul 13, cântarea 89