1. Laudă Ție, laudă Ție,
laudă Ție, Doamne-n veci!
Pentru harul felurit
ce mi-l dai necontenit,
ca să pot trăi mai sfânt
/: printre oameni pe pământ. :/
Laudă Ție, laudă Ție,
laudă Ție, Doamne-n veci!

2. Laudă Ție, laudă Ție,
laudă Ție, Doamne-n veci!
Pentru-al Tău Cuvânt ceresc
ce mi-l dai, să pot să cresc
mai frumos și mai deplin
/: după chipul Tău divin. :/
Laudă Ție, laudă Ție,
Laudă Ție, Doamne-n veci!

3. Laudă Ție, laudă Ție,
laudă Ție, Doamne-n veci.
Pentru dragostea-Ți de foc
ce ne-adună la un loc,
Doamne, pentru jertfa Ta,
/: pe Altarul Golgota, :/
laudă Ție, laudă Ție,
laudă Ție, Doamne-n veci!

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 50