1. Adevăru-i ca un câine,
care mușcă-n orice fel
numai pe aceia care,
ne-ascultându-l, fug de el,
Dar pe cei ce cu iubire
Îl primesc în viața lor,
El le este mamă dulce
și lumină și-ajutor.

R: Primește adevărul,
așa cum e, curat;
în haina mântuirii,
prin el, ești îmbrăcat.

2. Adevărul e o coasă,
care taie nemilos
pe acei ce nu se-ndoaie,
când el trece maiestos.
Dar pe cei ce-n umilință
se supun și voia-i fac,
El le dă cununa vieții
cea nevestejită-n veac.

3. Adevărul este focul,
Ce preface necurmat
în netrebnică cenușă
numai ceea ce-i uscat.
Dar pe cei cu rădăcina
lângă apă-nfiptă-n plin,
El îl face să rodească
mai frumos și mai divin.

4. Adevăru-i unul singur:
neschimbat și luminos,
și biruitor în toate:
Adevărul e HRISTOS!
Fericit acela care,
prin credință-L ia-mpărat,
căci și-acum și-n veșnicie
va fi binecuvântat!

I: Cântările Harului, volumul 7, cântarea 113.