Pune-mă ca o pecete pe inima ta, Ca o rugă nerostită-n suflet de cleștar. Pune-mă să-ți fiu în noapte gândul veghetor, Un străjer neadormit în turn de vis și dor.
Refren
Ape în talaz de vuiet de vor urla, Râuri mari nu vor putea îneca. Dragostea e flacără a Domnului, Jar de altarul cerului.
Strofă 2
Veacurile se vor stinge, toate au sfârșit Cunoștința, prorocia au un asfințit. Nici credința, nici nădejdea nu vor dăinui, Doar iubirea va răzbate înspre veșnicii.
Strofă 1
Pune-mă ca o pecete pe inima ta, Ca o rugă nerostită-n suflet de cleștar. Pune-mă să-ți fiu în noapte gândul veghetor, Un străjer neadormit în turn de vis și dor.
Refren
Ape în talaz de vuiet de vor urla, Râuri mari nu vor putea îneca. Dragostea e flacără a Domnului, Jar de altarul cerului.
Strofă 2
Veacurile se vor stinge, toate au sfârșit Cunoștința, prorocia au un asfințit. Nici credința, nici nădejdea nu vor dăinui, Doar iubirea va răzbate înspre veșnicii.
1 / 1▲
1. Pune-mă ca o pecete pe inima ta,
Ca o rugă nerostită-n suflet de cleștar.
Pune-mă să-ți fiu în noapte gândul veghetor,
Un străjer neadormit în turn de vis și dor.
R: Ape în talaz de vuiet de vor urla,
Râuri mari nu vor putea îneca.
Dragostea e flacără a Domnului,
Jar de altarul cerului.
2. Veacurile se vor stinge, toate au sfârșit
Cunoștința, prorocia au un asfințit.
Nici credința, nici nădejdea nu vor dăinui,
Doar iubirea va răzbate înspre veșnicii.