Un psalm. O cântare pentru sfinţirea Casei Domnului, făcută de David
Psalmii 30:1 Te înalţ, Doamne, căci m-ai ridicat şi n-ai lăsat pe vrăjmaşii mei să se bucure de mine.
Psalmii 30:2 Doamne Dumnezeule, eu am strigat către Tine, şi Tu m-ai vindecat.
Psalmii 30:3 Doamne, Tu mi-ai ridicat sufletul din Locuinţa morţilor, Tu m-ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se coboară în groapă.
Psalmii 30:4 Cântaţi Domnului, voi, cei iubiţi de El, măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel sfânt!
Psalmii 30:5 Căci mânia Lui ţine numai o clipă, dar îndurarea Lui ţine toată viaţa: seara vine plânsul, iar dimineaţa, veselia.
Psalmii 30:6 Când îmi mergea bine, ziceam: „Nu mă voi clătina niciodată!”
Psalmii 30:7 Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezaseşi pe un munte tare, dar Ţi-ai ascuns Faţa şi m-am tulburat.
Psalmii 30:8 Doamne, eu am strigat către Tine şi m-am rugat Domnului zicând:
Psalmii 30:9 „Ce vei câştiga dacă-mi verşi sângele şi mă cobori în groapă? Poate să Te laude ţărâna? Poate ea să vestească credincioşia Ta?
Psalmii 30:10 Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă!”
Psalmii 30:11 Şi mi-ai prefăcut tânguirile în veselie, mi-ai dezlegat sacul de jale şi m-ai încins cu bucurie,
Psalmii 30:12 pentru ca inima mea să-Ţi cânte şi să nu stea mută. Doamne Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!
Strofă 1
¹ Te-nalţ, Doamne, pururi căci m-ai ridicat, Pe vrăjmaşi să râdă, Tu nu i-ai lăsat! ² Am strigat spre Tine Doamne-ndurător, Tu m-ai scos din groapă, n-ai lăsat să mor!
Strofă 2
³ Sufletul meu, Doamne, din mormânt l-ai scos M-ai adus la viaţă, dintre morţi de jos. ⁴ Domnului cântaţi-I voi cei preaiubiţi, Și măritu-I Nume pururea-L măriţi!
Strofă 3
⁵ Căci o clipă ţine doar mânia Sa, Îndurarea-I însă toată viaţa ta! Seara vine plânsul chinului amar, Dimineaţa vine veselia iar!
Strofă 4
⁶ Când eram în bine, îmi ziceam aşa: Niciodată-n viaţă nu m-aş clătina, ⁷ Căci pe-un munte tare m-ai fost aşezat, Dar Ţi-ai ascuns Faţa şi m-am tulburat.
Strofă 5
⁸ Doamne, către Tine, m-am rugat zicând: ⁹ Ce câştigi Tu, oare de-aş muri curând, Poate să Te laude ţărâna de jos, Poate ea să spună cât eşti credincios?
Strofă 6
¹⁰ Doamne-ascultă, Doamne, fii îndurător, Și mi-ajută, Doamne, că-s făr de-ajutor, ¹¹ Și Tu-n veselie plânsul mi-ai schimbat Dezlegându-mi jalea Tu m-ai bucurat!
Strofă 7
¹² Pentru ca şi duhul şi inima mea Pururea să-Ţi cânte, mute să nu stea! Doamne, Domnul Slavei, eu cât voi trăi, Pururea pe Tine Te voi preamări!
Strofă 1
¹ Te-nalţ, Doamne, pururi căci m-ai ridicat, Pe vrăjmaşi să râdă, Tu nu i-ai lăsat! ² Am strigat spre Tine Doamne-ndurător, Tu m-ai scos din groapă, n-ai lăsat să mor!
Strofă 2
³ Sufletul meu, Doamne, din mormânt l-ai scos M-ai adus la viaţă, dintre morţi de jos. ⁴ Domnului cântaţi-I voi cei preaiubiţi, Și măritu-I Nume pururea-L măriţi!
Strofă 3
⁵ Căci o clipă ţine doar mânia Sa, Îndurarea-I însă toată viaţa ta! Seara vine plânsul chinului amar, Dimineaţa vine veselia iar!
Strofă 4
⁶ Când eram în bine, îmi ziceam aşa: Niciodată-n viaţă nu m-aş clătina, ⁷ Căci pe-un munte tare m-ai fost aşezat, Dar Ţi-ai ascuns Faţa şi m-am tulburat.
Strofă 5
⁸ Doamne, către Tine, m-am rugat zicând: ⁹ Ce câştigi Tu, oare de-aş muri curând, Poate să Te laude ţărâna de jos, Poate ea să spună cât eşti credincios?
Strofă 6
¹⁰ Doamne-ascultă, Doamne, fii îndurător, Și mi-ajută, Doamne, că-s făr de-ajutor, ¹¹ Și Tu-n veselie plânsul mi-ai schimbat Dezlegându-mi jalea Tu m-ai bucurat!
Strofă 7
¹² Pentru ca şi duhul şi inima mea Pururea să-Ţi cânte, mute să nu stea! Doamne, Domnul Slavei, eu cât voi trăi, Pururea pe Tine Te voi preamări!
1 / 1▲
1. ¹ Te-nalţ, Doamne, pururi căci m-ai ridicat,
Pe vrăjmaşi să râdă, Tu nu i-ai lăsat!
² Am strigat spre Tine Doamne-ndurător,
Tu m-ai scos din groapă, n-ai lăsat să mor!
2. ³ Sufletul meu, Doamne, din mormânt l-ai scos
M-ai adus la viaţă, dintre morţi de jos.
⁴ Domnului cântaţi-I voi cei preaiubiţi,
Și măritu-I Nume pururea-L măriţi!
3. ⁵ Căci o clipă ţine doar mânia Sa,
Îndurarea-I însă toată viaţa ta!
Seara vine plânsul chinului amar,
Dimineaţa vine veselia iar!
4. ⁶ Când eram în bine, îmi ziceam aşa:
Niciodată-n viaţă nu m-aş clătina,
⁷ Căci pe-un munte tare m-ai fost aşezat,
Dar Ţi-ai ascuns Faţa şi m-am tulburat.
5. ⁸ Doamne, către Tine, m-am rugat zicând:
⁹ Ce câştigi Tu, oare de-aş muri curând,
Poate să Te laude ţărâna de jos,
Poate ea să spună cât eşti credincios?
6. ¹⁰ Doamne-ascultă, Doamne, fii îndurător,
Și mi-ajută, Doamne, că-s făr de-ajutor,
¹¹ Și Tu-n veselie plânsul mi-ai schimbat
Dezlegându-mi jalea Tu m-ai bucurat!
7. ¹² Pentru ca şi duhul şi inima mea
Pururea să-Ţi cânte, mute să nu stea!
Doamne, Domnul Slavei, eu cât voi trăi,
Pururea pe Tine Te voi preamări!
I: Cântările Psalmilor, psalmul 30.
Autor text: Traian Dorz