Interfața site-ului a fost îmbunătățită și mai sus vedeți săgeți care indică unde se află acum fiecare element principal de navigare și căutare.

Biserica lui Isus-Biserica Cinzecimii
Autor: Samariteanul  |  Album: fara album  |  Tematica: Diverse
Resursa adaugata de samariteanul in 11/07/2008
    12345678910 0/10 X

Biserica lui Isus-Biserica Cinzecimii
Iubiti frati si surori:Este un timp favorabil adincirii privirii ,si mintii noastre mai adinc in cuvintul scripturii,exista multe lucruri commune confesiunilor religiei crestine,exista unele lucruri care le separa ca si doctrina.
De cele mai multe ori doctrina confesionala poate fi nociva pentru multi crediciosi,deoarece ea ii priveaza de unele adevaruri fundamentale ,pentru a putea contracara aceste deficiente ,provoc crestinii sa sudieze Biblia ,fara ginduri preconcepute in ce priveste doctrina confesionala si vor descoperii lucruri inedite pentru ei .
-viata crestina va fi mult imbogatita spiritual.
-frumusetea lucrarii lui D-zeu Ii va marca considerabil.
-orizontul spiritual format le va da posibilitatea sa inteleaga mai bine planul lui D-zeu cu fiecare credincios in parte.
Imi aduc aminte ,eram copil si auzeam la Biserica vorbinduse de Trinitate ,de Botezul cu Duhul Sfint,tatal meu care era pastor in acea vreme nu mi-a vorbit special despre aceste lucruri,desi copilaria mea a fost binecuvintata ,parintii mi-au cultivat in memorie invataturi frumoase din Cuvintul ScripturIi,mi-au dat posibilitatea sa invat Cuvintul Domnului.
Cuvintul TRINTATE ,nu apare scris in Biblie,dar acesta se descopera din cuprinsul ei,temenul Trinitate,Treime a fost utilizat in Biserica inca din primele secole crestine,Tertulian in sec II care era un aparator al crestinilor in fata paginismului ,introduce pentru prima data acest termen,dupa aceasta la sinodul de la Alexandrie din anul 317 si la Conciliul de la Niceea din anul 325, se formuleaza doctrina acestui termen.
Termenul ebraic ELOHIM [Dumnezeu] ,la plural [Gen 1;26 -3;23-11;7-20;13-Isaia 6;8] arata faptul ca inca de la inceput D-zeu are o personalitate Triunica ,adica trei personae de esenta cosubstantiala,coegala,si coeterna.Ex:
-prezenta la botezul Domnului Isus [Mat 3;16]
-porunca cu privire la botez [Mat 29;19
-mentiunea ap Petru[ I Petru 1;2]
Exemplele biblice pot continua,despre Dumnezeu Tatal [Romani 1;7] [Deci, vouă tuturor, care sunteţi preaiubiţi ai lui Dumnezeu în Roma, chemaţi să fiţi sfinţi: Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos!] In Efeseni cap 1 vedem ca Dumnezeirea se decopera in trei Pesoane,cu personalitati distincte,[D-zeu Tatal care ne-a ales,ne-a rinduit,Fiul care ne ofera ,rascumpararea,prin single Lui ,iertarea pacatelor,]unirea in Isus a tuturor lucrurilor din cer ,si de pe pamint,Duhul Sfint care devine o peceta prin credinta in Isus Hristos,si care este o fagaduinta,o arvuna a mostenirii noastre,pentru rascumpararea celor castigati de Dumnezeu,de fapt aici vedem plinatatea Dumnezeiri.Dumnezeu Fiul il vedem bine decoperit in Epistoala catre Evrei cap 1;2..[la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor, şi prin care a făcut şi veacurile.] Si in vesetul 3- [ El, care este oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui, şi care ţine toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui, a făcut curăţirea păcatelor, şi a şezut la dreapta Măririi în locurile prea înalte.] Dumnezeu Duhul Sfint iL gasim descoperita si in 1 Cor 2;9,10 [Dar, după cum este scris:
\"Lucruri, pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile, pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.\" Nouă însă Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Său. Căci Duhul cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu.] Observam ca:Cele trei personae ale D-zeirii sunt distincte ,dar fiecare aparte,si impreuna,constiente pe deplin una fata de celelalte,cooperind in acelasi gind si scop .Biserica Domnului Isus este chemata sa-si infaptuiasca dezideratul,acesta nu poate fi infaptuit daca lucrarea D-zeirii nu se manifesta din plin peste Biserica.Odata cu plecarea Domnului Isus la cer,ca sa locuiasca la dreapta lui Dzeu,cu atributiile ce le observam in cuvint,sa facut permisiva venirea Duhului Sfint pe pamint,aceasta fiind o noua dispensatie in planul Lui D-zeu,care nu putea avea loc decit dupa proslavirea Domnului Isus, Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit. Coborirea Duhului Sfint in ziua de Cinzecime a marcat:
-Inceputul acestei mari dispensatii ,dispensatia Duhului Sfint.
-Actul de infintare a Bisericii Domnului Isus
-Umplerea celor mintuiti cu puterea Duhului Sfint,care nu este doar FORTA ACTIVA ,asa cum uni cred , Duhul Sfint este asa cum am aratat din cuvint o persoana din D-zeu.
-Revarsarea darurilor Duhului Sfint peste credinciosi ,asa cum se observa inca din ziua de Cinzecime ,apoi in activitatea Bisericii primare aratata in cartea Fap Ap ,descoperita in Epistoalele Apostolilor,date pentru plinatatea Bisericii Lui Isus. Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora. ; De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înţelepciune; altuia, să vorbească despre cunoştinţă, datorită aceluiaşi Duh; altuia credinţa, prin acelaşi Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaşi Duh; altuia, puterea să facă minuni; altuia, prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia, tălmăcirea limbilor. Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte. [1Cor 12;7,8,9,10].Se naste de aici o intrebare,de ce trebuie sa fie mutilate multe Biserici ?Poate Biserica sa-si indeplineasca toate facultatile,daca lucrarea Duhului Sfint este,oprimata ,ciuntita?pot credinciosii sa fie hraniti la cartela ?De ce ne este teama?Ca sunt proroci mincinosi cum spunea cineva ? Dar si Domnul Isus spune aceasta ,dar acest lucru ce inseamna ? sa nu mai avem darurile Duhului ,ca cineva le falsifica ? sa nu mai folosim bani ,ca exista si bani falsi ?sa nu mai luptam ca exista si Satana? cine aduce duhul fricii in crediciosi,ce slujba fac acestia ?in folosul cui lucreaza? Nu doresc altceva in aceasta predica decit sa te provoc si sa te intreb:
-cind ai primit pe Domnul Isus ca Mintuitor ,ai primit si o evanghelie deplina ?
- Lucreaza Domnul Isus prin puterea Duhului Sfint in viata ta ?
-roada Duhului ,darurile Duhului iti sunt binecuvintari in viata ta?
Biserica este a lui Isus,El foloseste pentru prima data temenul BISERICA ,Mat 16;18 Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui.
Lucrul acesta scoate in evidenta ca Biserica este o institutie,care avea sa ia fiinta, dupace va fi adusa jertfa pentru pacatul lumii prin Domnul Isus si dupace El va fi proslavit la tronul Tatalui.In ziua Cinzecimii odata cu revarsarea Duhului Sfint ia fiinta Biserica Domnului Isus,ea fiind unica ne avind alta denumire,dar se definea prin faptul ca aplica legile imparatiei lui D-zeu.Etimologic vorbind,cuvintul Biserica este imprumutat limbii romine,din limba Latina. Basilica era edificiul public unde romanii aveau judecati si unde rezolvau probleme administrative,acest termen este imprumutat limbii latine din grecescul EKKLESIA, si care definea in antichitate adunarea poporului din Atena ,avind notiunea de a chema deoparte.Biserica Domnului Isus nu este doar o stringere de credinciosi,ci este un organism spiritual ,viu.este Trupul lui Cristos.Cuvintul folosit de Domnul Isus este Biserica la singular,pentru ca ea este una,si ea arata unitatea , Mulţimea celor ce crezuseră, era o inimă şi un suflet. Nici unul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obşte[Fap 4;32] Iubiti fratii si surori observam ca Biserica Domnului Isus a fost si este in plinatatea Duhului Sfint,Darurile Duhului Sfint au fost si sunt in Biserica Domnului,fiecare credincios trebuie sa fie umplut cu Duhul Sfint,te provoc sa te rogi insistent inaintea Domnului si sa-ti adincesti mai mult privirele in cuvintul Domnului sa primesti lumina in aceasta directie. Biserica Domnului Isus NU este exlusivista,ci din contra ea are instinctul de turma,asa cum nu o singura data Domnul Isus foloseste asemanarea celor din poporul Lui ,cu o turma de oi,nimeni nu are dreptul sa spuna unui frate ,eu sunt in Bisrica lui Isus ,tu nu esti,Biserica este unitate,si trebuie sa traiasca in unitate.Trasatura catolica [universala] este o constanta a Bisericii lui Isus .Biserica Domnului Isus este Biserica Cinzecimii ,a primilor veniti ,si a tuturor celor care sunt strinsi laolata,avind ca scop principal,ducerea Evagnheliei Mintuirii la cit mai multi oameni. Apoi le-a zis: \"Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit. Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi; vor lua în mână şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşa.\" Marcu16;15,16,17,18.Bucurate ca esti un imputernicit ,un martor a lui Isus, ca esti in Biserica Lui,lasa ca partasia ta cu Dumnezeu sa fie o experenta personala ,lucru care il vedem in cuvintul Domnul ca sa intimplat si cu cei care au primit pe Domnul,sa te poti inchina lui D-zeu in Duh si adevar,permite Duhului Sfint sa te inunde cu puterea Lui ,sa poti duce sfintirea si mintuirea pina la capat,lasa ca din inima ta sa curga riuri de apa vie.
Domnul Isus sa va binecuvinteze
Doryn

Trinitate
Dragul meu frate. Este frumos indemnul tau la studierea Bibliei. Cand am inceput viata crestina, nu prea m-am ocupat de Cuvant. Insa mai tarziu, cand Dumnezeu a aprins in inima mea dorinta dupa cunoasterea Adevarului, am luat in serios Biblia. Si stii, primul lucru care m-a socat, a fost tocmai utilizarea acestui termen, Trinitate, Sfanta Treime, in limbajul crestin. Biblia nu cunoaste asa ceva. Citind Istoria, iti pot spune ca in primele secole acest termen a lipsit cu desavarsire din limbajul crestin. Acum, daca ne uitam in VT, noi vedem ca Dumnezeu a ales un profet, pe Moise, caruia s-a descoperit ca YHWH, sau in limbajul mai cunoscut Iehova. El nu a spus ca ei sant trei persoane in cer. nicaieri in Biblie nu vei gasi aceasta. Apoi sarim peste veacuri, si intalnim un alt profet in NT. Este Pavel. Evanghelia lui era direct de sus. El ar fi avut dreptul sa spuna ceva despre trinitate. Dra nu a spus nimic. Ciudat lucru ca dealungul a sute de ani, toti teologii il citeaza pe Tertulian, pe Athanasius. Dar niciunul dintre acesti teologi nu pot arata in vreo epistola de al lui Pavel macar o singura referinta la noua denumire a lui Dumnezeu. Pavel a fost un profet care s-a intalnit personal cu Isus, asa cum s-a intalnit si Moise. Tertulian, Athanasius, etc. n-au fost niciunul profet. Un alt lucru ciudat, si de mirare. Se stie din Biblie ca Dumnezeu l-a ales pe Israle, ca popor care sa ni-l prezinte pe El. Si toti proorocii au fost crezuti dealungul secolelor. Ei au exprimat atat de clar ca Dumnezeu este unul singur. Citeste Isaia. Iar dupa ce au murit apostolii, au venit filosofii pagani si au adus \"noua descoperire\" si au contrazis Biblia si au spus, xac Dumnezeu nu este unul singur ci El Este (Ei Sunt) Trei Persoane. Iar biserica a primit aceasta fara sa confrunte aceasta invatatura cu scriptura. Ciudat, ca teologii nostrii de astazi propaga aceasi invatatura fara sa vada ca aceasta este falsa. Dumnezeu spune ca sa nu adaugam sau sa scoatem ceva din Legea Sa. Dar am scos prea mult si am adaugat altele in loc. Si toate acesta fara sovaiala si mustrare de constiinta. Te rog nu mai apela la diferitele concilii. Acelea au fost tinute de catolici, care erau la data respectiva la o departare de ani lumina de Adevarul Scripturii. Teoria sfintei Treimi, este de origine pagana. Si noi trebuie sa spunem aceasta fara a face alte comentarii.
Adăugat în 13/07/2008
Pentru Vari Zsolt Un Dumnezeu Triunic
Frate drag
Biblia este baza învăţăturii despre Trinitate, deşi nu găsim acest termen aici. Pe baza monoteismului din Vechiul Testament, Noul Testament vorbeşte despre Dumnezeu ca Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt şi putem găsi afirmaţii privitoare la relaţiile înăuntrul lui Dumnezeu, între cele trei persoane divine.

Înţelegerea termenului de persoană poate fi găsită în teologia creştină, în străduinţa de a uşura înţelegerea fiinţei lui Dumnezeu şi a lui Isus. Înţelegerea originală nu a fost nici una materială, nici o descriere a unui obiect autonom. Caracteristicile unei persoane sunt capacitatea de a avea relaţii, de a iubi şi de a comunica.

Revelarea naturii triunice a lui Dumnezeu a fost un proces în istoria mântuirii. În timpul Vechiului Testament Dumnezeu a pus baza conceptului corect cu privire la natura Sa. El S-a revelat ca singurul Dumnezeu şi pe parcursul Vechiului Testament întâlnim îndemnul Său de a ne ţine tare de monoteism.
"Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta." ( Deuteronom 6:4-5)
"Aşa vorbeşte Domnul, Împăratul lui Israel şi Răscumpărătorul lui, Domnul oştirilor: “Eu Sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi în afară de Mine, nu este alt Dumnezeu. Cine a făcut proorocii ca Mine (să spună şi să-Mi dovedească!), de când am făcut pe oameni din vremurile străvechi? Să vestească viitorul şi ce are să se întâmple! Nu vă temeţi, şi nu tremuraţi; căci nu ţi-am vestit şi nu ţi-am spus Eu de mult lucrul acesta? Voi Îmi Sunteţi martori! Este oare un alt Dumnezeu în afară de Mine? Nu este altă Stâncă, nu cunosc alta!" ( Isaia 44:6-8)

Revelaţia cu privire la natura lui Dumnezeu din Noul Testament nu schimbă nimic aici, monoteismul este indiscutabil baza pentru înţelegerea corectă a Trinităţii.
În timpul discuţiilor despre Trinitate din primele secole credinţa corectă a trebuit să fie apărată de diferite încercări false de a explica natura lui Dumnezeu la un nivel inteligibil raţiunii umane.

Monarhianismul a încercat să menţină unitatea şi unicitatea Lui Dumnezeu prin explicarea celor trei persoane divine ca trei moduri de existenţă, trei modalităţi diferite de înfăţişare a singurului Dumnezeu. De aceea monarhianismul a mai fost numit şi modalism. Un alt nume pentru această învăţătură este aceea de patripasianism. Creatorul acestui termen a vrut cu siguranţă să arate urmările acestei învăţături: ar trebui să credem de asemenea că Dumnezeu Tatăl a suferit şi a murit pe cruce, ceea ce este o absurditate pentru că Dumnezeu este atotputernic şi etern. Principalii reprezentanţi ai acestei învăţături au fost Noetus din Smirna şi Praxeas în secolul al doilea d.Chr. şi Sabellius în secolul al treilea d. Chr. (de aceea numită şi sabelianism).

Astfel a fost necesar să se explice mai adânc diferenţa adevărată între Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Subordonaţianismul a încercat să explice Trinitatea ca o ordine succesivă: Dumnezeu Tatăl se află deasupra tuturor ca unul care este inaccesibil. Un bine cunoscut reprezentant al acestei învăţături a fost Origen în prima jumătate a secolului al treilea d.Chr. Subordonaţianismul afirma că Fiul şi Duhul sunt divini prin natură, dar în mod clar subordonaţi Tatălui. Arius a dezvoltat această învăţătură mai departe la sfârşitul secolului al treilea d. Chr. şi începutul secolului al patrulea. Arianismul învăţa că la început Fiul a fost creat de către Tatăl şi apoi împreună cu Tatăl a creat lumea. Consecinţa ar fi că Fiul este o fiinţă creată şi nu Dumnezeu. Un alt reprezentant al acestei învăţături este Eusebius din Nicomedia.

Sinodul de la Niceea din 325 d. Chr. s-a ocupat cu această problemă şi a declarat că Tatăl şi Fiul au aceeaşi natură (în greacă: homoousion to patri). Sinodul de la Constantinopol din 381 d. Chr. a confirmat formulările sinodului niceean şi, de asemenea, a declarat că Duhul Sfânt are aceeaşi natură ca şi Fiul şi Tatăl.

DESPRE NATURA DIVINĂ A LUI ISUS

Noul Testament învaţă că Isus are natură divină, că este în mod complet unul şi totuşi deosebit de Tatăl.
"........şi din ei a ieşit, după trup, Christosul, care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin." (Romani 9:5)

"La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El." (Ioan 1:1-3)

"Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela
L-a făcut cunoscut." (Ioan 1:18)

În aceste versete găsim afirmaţii esenţiale pentru tema noastră. Aici se vorbeşte despre existenţa eternă si despre divinitatea celei de-a doua persoane divine, Fiul. Cuvântul (greacă: logos) este termenul folosit de Ioan pentru Fiul. Despre Cuvânt este scris că era Dumnezeu şi că era cu Dumnezeu, ceea ce exprimă, pe de o parte, egalitatea în ceea ce priveşte natura şi, pe de altă parte, diferenţa între persoane.

În Isus Cuvântul S-a făcut om. Nici Tatăl, nici Duhul nu S-au întrupat, ci Fiul. Singurul născut de Tatăl, care Îşi are purcederea eternă în Tatăl şi din moment ce este născut atunci are aceeaşi natură ca şi Tatăl. Există diferite variaţii ale versetului 18 în diferite manuscrise. Întâlnim mai ales traducerea "singurul născut Fiu", dar versiunea New American Standard corespunde textului celui mai vechi şi mai de încredere manuscris, fiind o mărturie clară despre natura divină a lui Isus.

DUHUL SFÂNT CA PERSOANĂ

"Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt mângâietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor), care să rămână cu voi în veac; şi anume, Duhul adevărului pe care lumea nu-l poate primi... (Ioan 14:15-16)

"V-am spus aceste lucruri cât mai Sunt cu voi. Dar mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu." (Ioan 14:25-26)

Duhul Sfânt este numit "Mângâietorul", cuvântul în greacă folosit aici este "parakletos", care poate fi tradus ca cel care ajută. Duhul ne va învăţa şi ne va reaminti ceea ce Isus a spus. Din moment ce Isus vorbeşte în acest fel despre Duhul, este indubitabil că îl revelează ca o persoană şi nu ca o putere impersonală.
Există un argument filologic univoc pentru faptul că Duhul Sfânt este persoană, argument care nu este vizibil în limba română. "Duh" (în greacă: pneuma) este de genul neutru, dar în textul citat mai sus pronumele demonstrativ care îi aparţine lui pneuma (în greacă: ekeinos) nu are formă neutră, ci masculină. Aici genul subiectului despre care este vorba îl înlocuieşte pe cel gramatical. Singura explicaţie posibilă este că Isus vorbeşte despre Duhul Sfânt ca persoană.
În Fapte Apostolilor găsim alte aluzii despre existenţa Duhului ca persoană.

"Dar un om, numit Anania, a vândut o moşioară, cu nevastă-sa Safira şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă, şi a pus-o la picioarele apostolilor. Petru i-a zis: “Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt, şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei? Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.”( Fapte 5:1-4)

Cum poate cineva să mintă o putere impersonală? Cineva poate să mintă o persoană cu care are relaţie şi care cere şi merită onestitate. De aceea este clar că apostolii credeau în Duhul Sfânt ca persoană.

DESPRE TRINITATE

"Când va veni mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine." ( Ioan 15:26)

Isus a trimis mângâietorul de la Tatăl - toate cele trei persoane divine sunt menţionate aici. În Ioan 14:26 Tatăl este cel care avea să trimită Duhul, din aceasta putem să vedem că Isus are aceeaşi autoritate. Aceasta este o dovadă puternică cu privire la natura divină a lui Isus şi pentru unitatea adâncă a celor trei persoane divine.

"Când va veni mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare. El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi. Tot ce are Tatăl, este al Meu; de aceea am zis că va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi." (Ioan 16:13-15)

Aceasta este o altă expresie puternică a unităţii în Dumnezeu ca şi a relaţiilor între cele trei persoane divine. Aceste versete arată distincţia între cele trei persoane divine pe baza revelaţiei unui singur Dumnezeu.

PURCEDERILE PERSOANELOR ÎN CADRUL TRINITĂŢII

Când vorbim despre eterna procreare a Fiului si despre purcederea Duhului? Sunt acestea doar moduri de exprimare sau chiar aceste cuvinte descriu persoana interioară a lui Dumnezeu? Trebuie să admitem că limbajul nostru nu este perfect. Înţelegerea cuvintelor este rezultatul experienţei noastre. Persoana eternă a lui Dumnezeu este cu mult peste orice experienţă umană. De aceea orice limbă omenească este (şi trebuie să fie) un instrument insuficient pentru a-L descrie pe Dumnezeul etern. Însă nu avem un alt instrument. Si chiar Dumnezeu a folosit limba umană pentru a ni se revela nouă, ştiind că vor fi înţelese greşit sau chiar distorsionate cuvintele Sale.

Isus a venit ca să Îl reveleze pe Tatăl. De aceea, cuvintele Sale nu pot fi doar nişte moduri de a Se exprima conform gândirii evreieşti. Revelarea înseamnă că Isus a adus informaţii despre persoana lui Dumnezeu. Isus a vorbit despre o relaţie asemănătoare cu cea dintre tată şi fiu. Aceasta poate fii înţeleasă ca o imagine. Dar această imagine are conţinut: Tatăl L-a născut pe Fiul. Procesul invers nu este posibil. Aceasta presupune că cineva spune acest cuvânt. Logosul Îşi are originea în Tatăl.
Nu poate exista diferenţă între cele trei persoane divine în ceea ce priveşte atributele Lor divine. Nu poate exista diferenţă în ceea ce priveşte omnipotenţa, atotştiinţa sau omniprezenţa. Nu poate exista în Dumnezeu o persoană mai mică sau mai mare. Dacă nu ţinem seama de diferenţa între relaţiile lor, atunci nu rămâne nici o altă diferenţă. De aceea nu are sens să vorbim despre trei persoane divine. Acest mod de gândire este o formă care premerge modalismul. Cele trei persoane divine nu ar fi o realitate eternă în Dumnezeu, ci doar feluri diferite de revelare a lui Dumnezeu pentru lume.
În plus, nu este posibil să spunem că unele expresii biblice privitoare la Trinitate se potrivesc cu modul de gândire evreiesc. Ioan L-a numit pe Isus "singurul născut Dumnezeu" (în greacă: monogenes theos). Acest termen nu se potriveşte nici cu gândirea evreiască, nici cu cea greacă. Termenul poartă în sine o contradicţie logică. Fie este născut, fie este Dumnezeu. Acest termen a fost greu de înţeles. De aceea unii copişti s-au gândit că trebuie să "corecteze" această expresie. De aceea mai degrabă au corectat Biblia decât gândirea lor. Această expresie are sens numai dacă o raportăm la eterna procreare a Logosului în cadrul Trinităţii. Procrearea Fiului este un proces etern dincolo de spaţiu şi timp. Aşa cum soarele trimite raze în mod constant, tot aşa Tatăl naşte pe Fiul într-un proces fără început şi sfârşit. Tatăl este originea eternă a Fiului. Amândoi fac parte din Dumnezeul unic şi indivizibil. "Prioritatea" Tatălui nu poate fi o prioritate în timp. De asemenea nu poate fi o prioritate în importanţă sau în putere. Este doar o prioritate în origine.
Un principiu esenţial cu privire la persoanele din Trinitate este acela că ele diferă în relaţiile pe care le au între ele, dar în alte lucruri ele sunt una. De aceea când spunem că Tatăl ne iubeşte, aceasta implică şi dragostea Fiului, şi a Duhului Sfânt. Când spunem că Fiul este prezent în comunitatea celor care cred în El, atunci ne referim şi la prezenţa Tatălui şi a Duhului Sfânt. Când spunem că Duhul Sfânt ne îmbracă cu putere trebuie să ştim că face aceasta împreună cu Tatăl şi cu Fiul. Faptul că operaţia comună a celor trei persoane este totuşi atribuită unei singure persoane reflectă ceva din punctul de vedere al persoanei în cauză din Trinitate.
În întregime putem vedea că Noul Testament ni-L revelează pe Isus ca UNA cu Tatăl si totuşi distins. Expresia "singurul născut" (în greacă: monogenes) arată că Fiul purcede din Tatăl, ceea ce nu se referă la un timp de referinţă, ci la relaţia dintre cei doi. Tatăl este originea Fiului, Fiul purcede etern din Tatăl şi, prin urmare, este de aceeaşi natură. Duhul Sfânt este trimis în lume de Tatăl şi de Fiul. El Îşi găseşte persoana în aceeaşi origine, are aceeaşi natură eternă şi în acelaşi mod ia parte la dăruirea interioară, primirea şi unitatea lui Dumnezeu.
În 1 Timotei 6:16 este scris:
".....singurul care are nemurirea, care locuieşte într-o lumină, de care nu poţi să te apropii."
Aici nu vorbeşte despre sfinţenia Sa, ci şi despre caracterul Său insondabil. Faptul că noi ca şi creaţie a lui Dumnezeu nu putem înţelege natura Sa eternă cu mintea noastră nu poate fi un argument împotriva Trinităţii. Dumnezeu există într-o altă dimensiune decât cea pe care noi o cunoaştem. S-a revelat pe Sine printr-un mister, ceea ce ne permite mai mult decât putem să cerem sau să aşteptăm. De aceea suntem mulţumitori ca El ne-a arătat atât de mult din persoana Sa. Chiar dacă nu putem să Îl înţelegem încă pe deplin, dragostea şi unitatea care ţin de natura Sa ne sunt date ca o conducere clară pentru viaţa noastră aici şi acum. Dumnezeu doreşte să Îl cunoaştem pentru ca să putem avea o relaţie vie şi adevărată cu El. Calea prin care putem să ajungem la aceasta este deschisă tuturor.
Adăugat în 15/07/2008
Pentru fr Vari
Fratele Teo nu a tratat in predica Trinitatea,a spus doar ca :atunci cind citesti Biblia fara ginduri preconcepute Il descoperi pe Dumnezeul Triunic
Dumnezeu Tatăl S-a descoperit în Vechiul Testament ca Dumnezeul care nu depinde de nimeni, zicând : „Yahweh…” „Eu sunt Cel ce sunt” (Exod 3:14). El este viu şi veşnic (Ps. 84 :2; Deut. 33:27; Isaia 40:28).
Dumnezeu Fiul, Isus Hristos: Isus este Dumnezeu (Ioan 20:28, Romani 9:5; Tit 2:13). El este veşnic (Evrei 13:8), există din veşnicie (Ioan 17:5). Este unicul Fiu născut din Tatăl (Coloseni 1:15-16, 17; Ioan 1:2-3). El este Fiul lui Dumnezeu (Luca 1:34-35, 23:42; Ioan 11:27, 20:31; Matei 4:41; 16:16). El este una cu Tatăl (Ioan 14:10-11; 17:10-11, 21, 23).
Dumnezeu Duhul Sfânt: este a treia persoană a Trinităţii (1Cor.12:3-6; 2Cor.13:14). Duhul Sfânt este Dumnezeu (Fapte 5:3-4), El este înainte de creaţie (Genesa 1:2), El este prezent în mărturisirile de credinţă la botez (Matei 28:19).
Aceste discuţii trinitare au apărut în primele 4 secole după Hristos, datorită proclamării dumnezeirii lui Isus şi a Duhului Sfânt descoperite în Scriptură, şi au ţinut capul de afiş al primelor concilii ecumenice între anii 325-381.
Vechiul Testament nu face referire la existenţa tripersonală a lui Dumnezeu, dar se întâlnesc suficiente tipologii care să o susţină (Genesa 1:26, 18:1-2, 19:24, Isaia 6:1-8, 61:1-4 etc.)

Dumnezeu este Cel ce există prin Sine, Cel ce are în Sine cauza propriei Sale existenţe. În timp ce Creaţia (universul şi făpturile sale) este dependentă de El, Dumnezeu este totalmente independent faţă de creaţie, în sensul că nu se confundă cu ea, nici nu este o parte a ei şi nici nu este un principiu impersonal al acesteia, ci este Creatorul şi Susţinătorul întregii creaţii. Sfinţii Părinţi vorbesc de energiile necreate ale lui Dumnezeu care stau la temelia existenţei tuturor celor create.
Mai mult, în calitatea Sa de prototip al omului, pe care l-a făcut "după chipul şi asemănarea Sa" (Geneza 1:26) Dumnezeu nu este ceva impersonal şi vag - "o forţă" sau "un principiu" -, ci este un Dumnezeu personal, după cum şi omul creat de El este o realitate personală, dotată cu conştienţă de sine, cu conştiinţă morală, cu raţiune, afecte şi voinţă.
Acest mister al fiinţei lui Dumnezeu i-a fost revelat lui Moise, în pustia Horeb, când Dumnezeu i s-a arătat într-un rug de foc care nu se mistuia şi din mijlocul căruia i-a vorbit . Dumnezeu i se descoperă ca fiind Iahve (de la rădăcina ebr. “iah” = a fi), respectiv: “Eu sunt Cel ce sunt”, adică “Eu sunt Cel care există prin Sine”.

Dumnezeu nu este o realitate impersonală, ci este o realitate spirituală personală. El nu este însă o existenţă personală monadică, însingurată, ci este o comuniune fericită de trei Persoane divine, care deşi distincte în trăsăturile lor, împărtăşesc aceeaşi natură spirituală divină: (1) Dumnezeu Tatăl - Cel care este izvorul dumnezeirii şi a toate Creatorul, (2) Dumnezeu Fiul - Cel care “pentru noi oamenii şi a noastră mântuire s-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din fecioara Maria şi s-a făcut om”, “Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii” “Mântuitorul lumii şi (3) Dumnezeu Duhul Sfânt, Mângâietorul şi Călăuzitorul celor ce cred şi îl ascultă pe Dumnezeu . Dumnezeu este fericit în Sine însuşi pentru că El “este dragoste” . Relaţiile dintre cele trei Persoane divine sunt relaţii de infinită iubire.
Tatăl naşte pe Fiul din veşnicie şi purcede pe Duhul Sfânt Pentru că Dumnezeu este o comuniune de Persoane, care sunt una în natura şi fiinţa Lor divină, Scriptura vorbeşte atât la singular, cât şi la plural despre Dumnezeu (ebr. Elohim, pluralul de la Eloah, în Geneza 1:1).
Revelaţia tri-unităţii lui Dumnezeu, deşi prezentă şi în scrierile Vechiului Testament, devine pe deplin clară şi luminoasă în scrierile nou-testamentare, prin întruparea Fiului lui Dumnezeu şi pogorârea Duhului Sfânt
Tri-unitatea lui Dumnezeu s-a revelat pe deplin la botezul în Iordan al Domnului Iisus Hristos, Fiul întrupat al Tatălui: Fiul întrupat era prezent în apa Iordanului, din cer s-a auzit glasul Tatălui care a mărturisit despre El că este Fiul său preaiubit, iar Duhul Sfânt s-a pogorât peste Iisus în chip trupesc.

Adăugat în 15/07/2008
Pentru fr Vari
In predica autorul nu trateaza trinitatea ,dar adevereste ca atunci cind studiezi Biblia fara ginduri preconcepute descoperi Trinitatea Divina
Biblia este baza învăţăturii despre Trinitate, deşi nu găsim acest termen aici. Pe baza monoteismului din Vechiul Testament, Noul Testament vorbeşte despre Dumnezeu ca Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt şi putem găsi afirmaţii privitoare la relaţiile înăuntrul lui Dumnezeu, între cele trei persoane divine.

Înţelegerea termenului de persoană poate fi găsită în teologia creştină, în străduinţa de a uşura înţelegerea fiinţei lui Dumnezeu şi a lui Isus. Înţelegerea originală nu a fost nici una materială, nici o descriere a unui obiect autonom. Caracteristicile unei persoane sunt capacitatea de a avea relaţii, de a iubi şi de a comunica.

Revelarea naturii triunice a lui Dumnezeu a fost un proces în istoria mântuirii. În timpul Vechiului Testament Dumnezeu a pus baza conceptului corect cu privire la natura Sa. El S-a revelat ca singurul Dumnezeu şi pe parcursul Vechiului Testament întâlnim îndemnul Său de a ne ţine tare de monoteism.
"Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn. Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată puterea ta." ( Deuteronom 6:4-5)
"Aşa vorbeşte Domnul, Împăratul lui Israel şi Răscumpărătorul lui, Domnul oştirilor: “Eu Sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi în afară de Mine, nu este alt Dumnezeu. Cine a făcut proorocii ca Mine (să spună şi să-Mi dovedească!), de când am făcut pe oameni din vremurile străvechi? Să vestească viitorul şi ce are să se întâmple! Nu vă temeţi, şi nu tremuraţi; căci nu ţi-am vestit şi nu ţi-am spus Eu de mult lucrul acesta? Voi Îmi Sunteţi martori! Este oare un alt Dumnezeu în afară de Mine? Nu este altă Stâncă, nu cunosc alta!" ( Isaia 44:6-8)

Revelaţia cu privire la natura lui Dumnezeu din Noul Testament nu schimbă nimic aici, monoteismul este indiscutabil baza pentru înţelegerea corectă a Trinităţii.
În timpul discuţiilor despre Trinitate din primele secole credinţa corectă a trebuit să fie apărată de diferite încercări false de a explica natura lui Dumnezeu la un nivel inteligibil raţiunii umane.

Monarhianismul a încercat să menţină unitatea şi unicitatea Lui Dumnezeu prin explicarea celor trei persoane divine ca trei moduri de existenţă, trei modalităţi diferite de înfăţişare a singurului Dumnezeu. De aceea monarhianismul a mai fost numit şi modalism. Un alt nume pentru această învăţătură este aceea de patripasianism. Creatorul acestui termen a vrut cu siguranţă să arate urmările acestei învăţături: ar trebui să credem de asemenea că Dumnezeu Tatăl a suferit şi a murit pe cruce, ceea ce este o absurditate pentru că Dumnezeu este atotputernic şi etern. Principalii reprezentanţi ai acestei învăţături au fost Noetus din Smirna şi Praxeas în secolul al doilea d.Chr. şi Sabellius în secolul al treilea d. Chr. (de aceea numită şi sabelianism).

Astfel a fost necesar să se explice mai adânc diferenţa adevărată între Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Subordonaţianismul a încercat să explice Trinitatea ca o ordine succesivă: Dumnezeu Tatăl se află deasupra tuturor ca unul care este inaccesibil. Un bine cunoscut reprezentant al acestei învăţături a fost Origen în prima jumătate a secolului al treilea d.Chr. Subordonaţianismul afirma că Fiul şi Duhul sunt divini prin natură, dar în mod clar subordonaţi Tatălui. Arius a dezvoltat această învăţătură mai departe la sfârşitul secolului al treilea d. Chr. şi începutul secolului al patrulea. Arianismul învăţa că la început Fiul a fost creat de către Tatăl şi apoi împreună cu Tatăl a creat lumea. Consecinţa ar fi că Fiul este o fiinţă creată şi nu Dumnezeu. Un alt reprezentant al acestei învăţături este Eusebius din Nicomedia.

Sinodul de la Niceea din 325 d. Chr. s-a ocupat cu această problemă şi a declarat că Tatăl şi Fiul au aceeaşi natură (în greacă: homoousion to patri). Sinodul de la Constantinopol din 381 d. Chr. a confirmat formulările sinodului niceean şi, de asemenea, a declarat că Duhul Sfânt are aceeaşi natură ca şi Fiul şi Tatăl.

DESPRE NATURA DIVINĂ A LUI ISUS

Noul Testament învaţă că Isus are natură divină, că este în mod complet unul şi totuşi deosebit de Tatăl.
"........şi din ei a ieşit, după trup, Christosul, care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin." (Romani 9:5)

"La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El." (Ioan 1:1-3)

"Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela
L-a făcut cunoscut." (Ioan 1:18)

În aceste versete găsim afirmaţii esenţiale pentru tema noastră. Aici se vorbeşte despre existenţa eternă si despre divinitatea celei de-a doua persoane divine, Fiul. Cuvântul (greacă: logos) este termenul folosit de Ioan pentru Fiul. Despre Cuvânt este scris că era Dumnezeu şi că era cu Dumnezeu, ceea ce exprimă, pe de o parte, egalitatea în ceea ce priveşte natura şi, pe de altă parte, diferenţa între persoane.

În Isus Cuvântul S-a făcut om. Nici Tatăl, nici Duhul nu S-au întrupat, ci Fiul. Singurul născut de Tatăl, care Îşi are purcederea eternă în Tatăl şi din moment ce este născut atunci are aceeaşi natură ca şi Tatăl. Există diferite variaţii ale versetului 18 în diferite manuscrise. Întâlnim mai ales traducerea "singurul născut Fiu", dar versiunea New American Standard corespunde textului celui mai vechi şi mai de încredere manuscris, fiind o mărturie clară despre natura divină a lui Isus.

DUHUL SFÂNT CA PERSOANĂ

"Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele. Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt mângâietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor), care să rămână cu voi în veac; şi anume, Duhul adevărului pe care lumea nu-l poate primi... (Ioan 14:15-16)

"V-am spus aceste lucruri cât mai Sunt cu voi. Dar mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu." (Ioan 14:25-26)

Duhul Sfânt este numit "Mângâietorul", cuvântul în greacă folosit aici este "parakletos", care poate fi tradus ca cel care ajută. Duhul ne va învăţa şi ne va reaminti ceea ce Isus a spus. Din moment ce Isus vorbeşte în acest fel despre Duhul, este indubitabil că îl revelează ca o persoană şi nu ca o putere impersonală.
Există un argument filologic univoc pentru faptul că Duhul Sfânt este persoană, argument care nu este vizibil în limba română. "Duh" (în greacă: pneuma) este de genul neutru, dar în textul citat mai sus pronumele demonstrativ care îi aparţine lui pneuma (în greacă: ekeinos) nu are formă neutră, ci masculină. Aici genul subiectului despre care este vorba îl înlocuieşte pe cel gramatical. Singura explicaţie posibilă este că Isus vorbeşte despre Duhul Sfânt ca persoană.
În Fapte Apostolilor găsim alte aluzii despre existenţa Duhului ca persoană.

"Dar un om, numit Anania, a vândut o moşioară, cu nevastă-sa Safira şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă, şi a pus-o la picioarele apostolilor. Petru i-a zis: “Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt, şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei? Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.”( Fapte 5:1-4)

Cum poate cineva să mintă o putere impersonală? Cineva poate să mintă o persoană cu care are relaţie şi care cere şi merită onestitate. De aceea este clar că apostolii credeau în Duhul Sfânt ca persoană.

DESPRE TRINITATE

"Când va veni mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine." ( Ioan 15:26)

Isus a trimis mângâietorul de la Tatăl - toate cele trei persoane divine sunt menţionate aici. În Ioan 14:26 Tatăl este cel care avea să trimită Duhul, din aceasta putem să vedem că Isus are aceeaşi autoritate. Aceasta este o dovadă puternică cu privire la natura divină a lui Isus şi pentru unitatea adâncă a celor trei persoane divine.

"Când va veni mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare. El Mă va proslăvi, pentru că va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi. Tot ce are Tatăl, este al Meu; de aceea am zis că va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi." (Ioan 16:13-15)

Aceasta este o altă expresie puternică a unităţii în Dumnezeu ca şi a relaţiilor între cele trei persoane divine. Aceste versete arată distincţia între cele trei persoane divine pe baza revelaţiei unui singur Dumnezeu.

PURCEDERILE PERSOANELOR ÎN CADRUL TRINITĂŢII

Când vorbim despre eterna procreare a Fiului si despre purcederea Duhului? Sunt acestea doar moduri de exprimare sau chiar aceste cuvinte descriu persoana interioară a lui Dumnezeu? Trebuie să admitem că limbajul nostru nu este perfect. Înţelegerea cuvintelor este rezultatul experienţei noastre. Persoana eternă a lui Dumnezeu este cu mult peste orice experienţă umană. De aceea orice limbă omenească este (şi trebuie să fie) un instrument insuficient pentru a-L descrie pe Dumnezeul etern. Însă nu avem un alt instrument. Si chiar Dumnezeu a folosit limba umană pentru a ni se revela nouă, ştiind că vor fi înţelese greşit sau chiar distorsionate cuvintele Sale.

Isus a venit ca să Îl reveleze pe Tatăl. De aceea, cuvintele Sale nu pot fi doar nişte moduri de a Se exprima conform gândirii evreieşti. Revelarea înseamnă că Isus a adus informaţii despre persoana lui Dumnezeu. Isus a vorbit despre o relaţie asemănătoare cu cea dintre tată şi fiu. Aceasta poate fii înţeleasă ca o imagine. Dar această imagine are conţinut: Tatăl L-a născut pe Fiul. Procesul invers nu este posibil. Aceasta presupune că cineva spune acest cuvânt. Logosul Îşi are originea în Tatăl.
Nu poate exista diferenţă între cele trei persoane divine în ceea ce priveşte atributele Lor divine. Nu poate exista diferenţă în ceea ce priveşte omnipotenţa, atotştiinţa sau omniprezenţa. Nu poate exista în Dumnezeu o persoană mai mică sau mai mare. Dacă nu ţinem seama de diferenţa între relaţiile lor, atunci nu rămâne nici o altă diferenţă. De aceea nu are sens să vorbim despre trei persoane divine. Acest mod de gândire este o formă care premerge modalismul. Cele trei persoane divine nu ar fi o realitate eternă în Dumnezeu, ci doar feluri diferite de revelare a lui Dumnezeu pentru lume.
În plus, nu este posibil să spunem că unele expresii biblice privitoare la Trinitate se potrivesc cu modul de gândire evreiesc. Ioan L-a numit pe Isus "singurul născut Dumnezeu" (în greacă: monogenes theos). Acest termen nu se potriveşte nici cu gândirea evreiască, nici cu cea greacă. Termenul poartă în sine o contradicţie logică. Fie este născut, fie este Dumnezeu. Acest termen a fost greu de înţeles. De aceea unii copişti s-au gândit că trebuie să "corecteze" această expresie. De aceea mai degrabă au corectat Biblia decât gândirea lor. Această expresie are sens numai dacă o raportăm la eterna procreare a Logosului în cadrul Trinităţii. Procrearea Fiului este un proces etern dincolo de spaţiu şi timp. Aşa cum soarele trimite raze în mod constant, tot aşa Tatăl naşte pe Fiul într-un proces fără început şi sfârşit. Tatăl este originea eternă a Fiului. Amândoi fac parte din Dumnezeul unic şi indivizibil. "Prioritatea" Tatălui nu poate fi o prioritate în timp. De asemenea nu poate fi o prioritate în importanţă sau în putere. Este doar o prioritate în origine.
Un principiu esenţial cu privire la persoanele din Trinitate este acela că ele diferă în relaţiile pe care le au între ele, dar în alte lucruri ele sunt una. De aceea când spunem că Tatăl ne iubeşte, aceasta implică şi dragostea Fiului, şi a Duhului Sfânt. Când spunem că Fiul este prezent în comunitatea celor care cred în El, atunci ne referim şi la prezenţa Tatălui şi a Duhului Sfânt. Când spunem că Duhul Sfânt ne îmbracă cu putere trebuie să ştim că face aceasta împreună cu Tatăl şi cu Fiul. Faptul că operaţia comună a celor trei persoane este totuşi atribuită unei singure persoane reflectă ceva din punctul de vedere al persoanei în cauză din Trinitate.
În întregime putem vedea că Noul Testament ni-L revelează pe Isus ca UNA cu Tatăl si totuşi distins. Expresia "singurul născut" (în greacă: monogenes) arată că Fiul purcede din Tatăl, ceea ce nu se referă la un timp de referinţă, ci la relaţia dintre cei doi. Tatăl este originea Fiului, Fiul purcede etern din Tatăl şi, prin urmare, este de aceeaşi natură. Duhul Sfânt este trimis în lume de Tatăl şi de Fiul. El Îşi găseşte persoana în aceeaşi origine, are aceeaşi natură eternă şi în acelaşi mod ia parte la dăruirea interioară, primirea şi unitatea lui Dumnezeu.
În 1 Timotei 6:16 este scris:
".....singurul care are nemurirea, care locuieşte într-o lumină, de care nu poţi să te apropii."
Aici nu vorbeşte despre sfinţenia Sa, ci şi despre caracterul Său insondabil. Faptul că noi ca şi creaţie a lui Dumnezeu nu putem înţelege natura Sa eternă cu mintea noastră nu poate fi un argument împotriva Trinităţii. Dumnezeu există într-o altă dimensiune decât cea pe care noi o cunoaştem. S-a revelat pe Sine printr-un mister, ceea ce ne permite mai mult decât putem să cerem sau să aşteptăm. De aceea suntem mulţumitori ca El ne-a arătat atât de mult din persoana Sa. Chiar dacă nu putem să Îl înţelegem încă pe deplin, dragostea şi unitatea care ţin de natura Sa ne sunt date ca o conducere clară pentru viaţa noastră aici şi acum. Dumnezeu doreşte să Îl cunoaştem pentru ca să putem avea o relaţie vie şi adevărată cu El.
Adăugat în 15/07/2008
Trinitate
Dragii mei frati:Ion Dorel si Doryn Doryan. Ma bucur ca v-ati straduit sa-mi scrieti amandoi. Desi nu cred ca cele scrise sant de la voi. Fara sa va dati seama, sau sa fi citit comentariul celuilalt, dar ati trimis raspunsuri identice. Asta ma face sa cred ca ati copiat de undeva textul si ati inclus aici. Cele scrise de voi le cunosc bine, caci v-am scris ca Istoria despre unul si altul, si ati enumerat si voi cateva persoane binecunoscute, aminteste stradaniile lor de a dovedi un lucru care nu este cunoscut de nici o persoana biblica. Iar voi, trebuie sa spun cu parere de rau, nu faceti altceva decat sa repetati mecanic, fara sa va ganditi ca ce a scris unul sau altul vine dintr-o minte filosofica, si nu de pe baza descoperiri. Acele persoane, istorice, nu l-au intalnit pe Isus nicodata personal cum l-a intalnit Pavel. Lumina care l-a orbit pe Pavel, era acelasi stalp de foc care era in Pustie, era acelasi foc din rugul aprins cu care s-a intalnit Moise. Unul Era Iehova celalalt era Isus. Iar Isus si Iehova sant unul si acelasi. Cum puteti voi crede ca Isus este un Fiu Nascut in vesnicie. El Insusi este vesnic. El nu are un moment al nasterii!!!!! Fiul insa are. Si daca are, l-a avut in urma cu peste 2000 de ani. Fiul nu este vesnic. Insasi termenul de fiu exprima ca a avut un moment al nasterii sale. Acolo voi vedeti o convorbire intre Fiu Si Tatal. Nicidecum intre trei persoane divine. Biblia asta nu zice nicaieri. Voi doar citati scriptura gresit. Insasi Isus spune ca - Eu si Tatal santem una. - si in alta parte- Cine m-a vazut pe mine l-a vazut (nu pe Dumnezeu, cum le place unora sa citeze acest loc) pe Tatal.- Acum va pun o intrebare, si va rog sa-mi raspundeti. Pe baza a ceeace a spus Isus, cand vom fi fata in fata cu Dumnezeu, vom vede trei persoane diferite? Sau doar unul singur?
Adăugat în 16/07/2008
Pentru Vari ,si nu numai
Draga frate.
Am vazut comentariul tau cu privire la un aspect al predicii mele, predica nu sa axat pe aceasta tema mult controversata, Trinitatea.Nu sunt deacord cu trine ca :Biblia nu vorbeste despre Trinitate,nu sunt deacord ca termenul este pagin,este adevarat ca Arie are adepti si in mileniul al treilea dupa Cristos,Tertulian nu a fost un pagin ,ci un aparator al Crestinilor in fata Paginismului,Atanasius a suferit pentru credinta de cinci ori a fost exilat ,pentru ca a sustinut adevarul Biblic cu privire la Sfinta Treime,el a sustinut lista cartilor NT care o avem noi astazi,un alt lucru afirmat este ca :in vremea concililor,ele erau tinute de Catolici ,doresc sa iti spun ca fenomenul Catolic[universal]este spiritual Evangheliei,ca acel Conciliu de la Alexandria din anul 317,a sustinut Doctrina Trinitati,asta nu o putem pune pe seama Catolicilor de azi,s-au cel de la Niceia in anul 325,care a respins invatatura gresita ,care o sustii tu astazi acea a lui Arie,Este drept sa ai alta pozitie fata de Cuvintul Scripturii,te respect ca si frate al meu ,dar nu sunt deacord cu invatatura ta gresita despre Trinitate ,hai sa mergem la Cuvint si-sa nu invocam doar unul s-au doua texte .
Cuvintul; Treime nu poate fi gasit pe paginileSfintelor Scripturi,acest adevar rezulta insa din cuprinsul ei.Astfel Scriptura vorbeste despre:
-Dumnezeu,Tatal nostru,Rom.1,7;
-Dumnezeu,Fiul,Evrei 1,5-8;
-Dumnezeu,Duhul Sfint,Fapte 5,3-4.
Nu Constantin cel Mare a fost “inventatorul”formulei,asa cum au sustinut unii.El doar aconvocat consiliul,in calitate de pacificator al Bisericii.El inainte de moarte a fost botezat de un adept a lui Arie.
Invatatura despre Sfinta Treime este o invatatura revelata,nu usor de cuprins de mintea omeneasca.Ea este una dintre cele mai adinci.Desi termenul nu-l gasim in Biblie,adevarul acesta este confirmat de Biblie,dupa cum si planetele au existat inainte ca cineva sa le fi dat nume.
-Termenul ebraiv Elohim-Dumnezeu la plural-Gen.1,26;3,23;11,7;20,13;35,7;Isaia 6,8.
-Corabia lui Noe-Gen.6,16;Cei trei ingeri la Avraam,Gen.18,2.
-Intreita binecuvintare-Num.6,14;26.
-Intreitul strigat:Sfint,sfint,Sfint este Domnul ostirilor!Isaia 6,3.
-Referiri-Isaia 48,16;61,1;63,10.
Dovezi in Noul Testament
-Prezenta la botezul Domnului Isus-Mat.3,16.
-Porunca cu privire la botez-Mat.28,19.
-Binecuvintarea Apostolului Pavel -2 Cor.13,14.
-Mentiunea Apostolului Petru -1 Petru 1,2
-Mentiunea Apostolului Ioan,care zice:Caci trei sunt cei care marturisesc in cer:Tatal,Cuvintul si Duhul Sfint,si acesti trei sunt una-1 Ioan 5,7.
In lucrarea Lor:
1)Dumnezeu Tatal si-a atribuit opera de creatie;
2)Dumnezeu Fiul a fost instrumental mintuirii omului si al revelatiei externe.Acum este Mijlocitorul nostru.
3)Dumnezeu Duhul Sfint este organul revelatiei in Vechiul Testament si incepind cu ziua Cincizecimii,lucreaza pe pamint la pregatirea Bisericii lui Dumnezeu.Este Mijlocitorul nostrum aici pe pamint.

Itre Persoanele Dumnezeiri,exista relatie de colaborare si subordonare:
1.Dumnezeu Tatal a cooperat cu Dumnezeu Fiul au cooperat la lucrarea creatiunii.
Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Duhul Sfint ,au trimis pe Dumnezeu Fiul in lume sa indeplineasca opera de mintuire.Tatal,Fiul si Duhul Sfint isi au fiecare partea de contributie in lucrarea de sfintire a credinciosilor.
Sfinta Treime este exemplu de stralucita si armonioasa colaborare.
2.In cadrul Sfintei Treimi,pe linga colaborare mai exista si subordonare,din punctual de vedere al relatiilor dintre persoanele Dumnezeirii,dar nu din punctual de vedere al naturii fiecarei persoane.
Fiecare persoana in Sfinta Treime isi cunoaste rolul si atributiile,colaborind in mod desavirsit la realizarea idealurilor marete ce si Le-a propus.
Se pune totusi intrebarea,daca Duhul Sint este o persoana la fel ca Tatal si Fiul,putem san e rugam direct Lui?Raspunsul este ca,nu gasim in Biblie astfel de rugaciuni adresate direct Duhului Sfint.Sfinta Treime colaboreaza la inplinirea cererilor noastre, daca sunt dupa voia Lui Dumnezeu.
Dumnezeu este esenta unica in trei Persoane,consubstsantiala,coegala,coeterna.
1.Dumnezeu,Tatal-Rom.1,7.
-plinatatea Dumnezeirii invizibile-Efes.1,8.
2.Dumnezeu,Fiul- Evrei 1,1-3.
-plinatatea Dumnezeirii manifestata-Ioan 1,14-18.
3.Dumnezeu,Duhul Sfint
-plinatatea Dumnezeirii lucrind asupra creatiunii- 1 Cor.2,9-10.
Trei Persoane distincte,totusi ;
-Fiecare aparte si totusi una;
-Pe deplin constiente de existenta celorlante;
-Fiecare este independenta si de sine statatoare;
-Coopereaza in acelasi gind si scop;
-Sunt una.
Tatal-ceaza-rol proeminent:de creator.
Fiul – mintuieste-rol proeminent: de Mintuitor.
-Coopereaza la creatiune.
Duhul Sfint
-rol prominent: de sfintitor.
-coopereaza cu Tatal si cu Fiul la creatiune.
-Astazi , pe pamint, inlocuieste pe Fiul.
Toate cele ttrei Persoana lucreaza impreuna:
Tatal marturiseste despre Fiul [Mat.3,17]
Fiul marturiseste despre Tatal [Ioan 5,19]
Fiul marturiseste despre Duhul Sfint[Fapt.14,26]
Duhul Sfint marturiseste despre Fiul [Ioan 15,26]
Tatal a planuit nasterea din nou.
Fiul a facut posibila realizarea nasterii din nou prin jertfa de pa cruce.
Duhul Sfint efectueaza nasterea din nou, practic in viata credinciosilor [Ioan 3, 6].Desi Duhul Sfint este a treia Persoana din Dumnezeu,aceasta nu inseamna insa inferioritate.
-Purcede de la Tatal si de la Fiul [Ioan 14,16; 15,26].
Fiul este trimisul Tatalui pentru a-I comunica voia.
Fiul este intermediar intre Tatal si Duhul Sfint.
Duhul Sfint a existat din vesnicie cu Tatal,fiind de aceeasi substanta cu El.
-neimpartita.
-nedespartita.
Exista deosebirii intre DuhulSfint,Tatal si Fiul
1)Duhul Sfint a fost vazut la riul Iordan ca o Persoana distincta de Tatal si Fiul;[Mat.3,16-17;Luca 3,21-22;Marcu 1,10-11].
2)In Apocalipsa 1,4-6;3,1;4,5;5,6Duhul Sfint este simbolizat prin 7 elemente luminoase dinaintea scaunului de domnie al Tatalui ceresc[stele,lampi de foc,ochi].
3)Duhul Sfint ete prezentat distinct de Fiul,ca un ‘alt Mingaietor’-Ioan 14,16-17;26,15,26;16,7-15-dupa ce Fiul se va intoarce la cer.Tot sub acest cuvint de un Altul Domnul s-a referit si la Tatal,Ioan 5,32.
4)Se face distinctia dintre Numele Tatalui al Fiului si al Duhului Sfint Matei 28,19.
5)Se face distinctia intre Fiul care se roaga si Tatal caruia I se roaga si si un alt Mingaietor pentru care se roaga sa fie trimis-[Ioan 14,16].
6)Exista distinctie intre Fiul care sa pogorit pe pamint si intre Duhuk Sfint care avea sa se pogoare ibn ziua Cincizecimii [Luca 1,35;Ioan 3,16], DUPA CE Fiul va fi glorificat[Ioan7,37-39;Fapte 2,33-36;5,31].
7)Exista distinctie intre Fiul care poate fi insultat de cineva,pacat,care totusi poate fi iertat si intre Duhul Sfint ,impotriva Caruia hulele aduse nu mai pot fi iertate[Mat.12,31-32;Marcu 3;29-30;Luca 12,10].
8)Duhul Sfint are si o lucrare deosebita de a Lui Hristos,si ia consta in imprimarea unei note differentiate in fiecare persoana din Biserica,pe cind Hristos unifica pe toti in unitatea de natura,pe care El o are comuna cu ceilalti oameni.
In activitatea Sa,Duhul Sfint Sa asociat cu Tatal si cu Fiul
1. Sa asociat cu Tatal si cu Fiul la luarea unei hotariri de importanta capitala,ca de exemplu;
-la opera creationista a universului[Gen. 1,1];
-la opera de creare a omului[Gen. 1:26];
-la opera de Mintuire a omului [Mat. 28,19;2Cor.13,14;Fpte 10,19;13,2;15,28;16,6-7;20,28;2Petru 2,21].
2. Sa asociat cu Tatal la trimiterea Fiului in lume si la intruparea Lui [Luca 1,35].
3. Sa asociat cu Fiul pentru:
-Mintuirea si pregatirea Bisericii inaintea Tatalui, slavita,fara pata,fara zbircitura[Efes.5,27;Fapte 9,31];
-Mijlocirea pentru noi la Tatal [Rom.8,26].
manifestarea
-Tatal = la creatiune;
-Fiul = la intrupare;
-Duhul Sfint = la cincizecime.
Aceast lucru in felul acesta,incerca sa infirme idea ca ar exista trei Dumnezei,ci doar unul care se manifesta in Persoanele dinstincte ale Dumnezeirii
-Arianismul [sec.4]-Numai Dumnezeu Tatal este Fiinta absoluta fara inceput.Fiul si Duhul Sfint au fost create din nimic,inainte de facerea lumii.Arianismul a marit distinctia intre Persoanele Sfintei Treimi: a impartit Dumnezeirea in trei esente distincte.Subordonarea nu este nu numai din punctual de vedere al relatiilor, ci din punctual de vedere al naturii,negind deci pozitia eterna,ca Fiu,a Domnului Isus Hristos.
Citeste cu atentie cea ce ti-am scris fara gindurii preconcepute.
Cu respect si multa pace T.M.


Adăugat în 17/07/2008
Pentru Teo
Draga frate,
vreau sa incep cu un citat din scr. ta: -Citeste cu atentie cea ce ti-am scris fara gindurii preconcepute.-
Daca citesc cu ganduri preconcepute cele scrise de tine, iti voi da dreptate si cu aceasta am inchis discutia. Sigur, credem la fel si nu are rost disputa. Dar fara ganduri preconcepute, trebuie sa citesti doar Sfanta Scriptura. Da-mi voie sa-ti scriu, nu cu un duh de aroganta ci ca un frate, cele scrise de tine cat si de ceilalti frati mai sus, le cunosc. Fiindca am crescut intr-o biserica baptista de mic copil. Cunosc bine aceste lucruri, incat si eu as putea repeta cele scrise de tine. Pe baza acestu subiect am studiat cartea Teologia sitematica, carti de marele filosof Norma Geisler, Francis Scheifer, John Pipper... etc...etc... Am ascultat nenumarate predici de Fratele Isoif Ton. Deci, cunosc bine Teoria Sfintei Treimi. Pe langa asta am citit o seama de carti care trateaza istoria crestinismului. Am putut sa vad bine cum a pornit aceasta invatatura. Si pot sa-ti spun ea nu este o descoperire. Si te rog acum eu pe tine sa ti cont de acest lucru. Invatatura despre Trinitate nu este o descoperire, ea a luat nastere in mintea unori oameni, care chiar daca au imbratisat crestinismul au amestecat filosofia lor cu Cuvantul. Doar am amintit clar mai sus, ca Biblia interzice de a i se mai adauga ceva la ea, sau de a scoate ceva din ea. Oamenii dealungul istoriei au facut lucrul acesta de nenumarate ori, producand erori mari.
Cuvantul nicaieri nu aminteste despre Dumnezeu Duhul Sfant. Faptul ca Dumnezeu este Duh, sau ca Domnul este Duhul, ne adevereste ca cele trei nu sant trei persoane, ci trei titluri ale unui Dumnezeu unic. Pe de alta parte, nicidecum nu sustin invatatura lui Arie, si nu sant adept al sau. Cei ce cred astazi intr-un Dumnezeu Unic, adesea santem acuzati in acest fel. Arie era gresit, tot asa si Tertulian, si Athanasie. Faptul ca au suferit nu este o dovada a dreptatii lor. Precum nici Arie nu este indreptatit chiar daca a suferit. Deci suferinta, nu este tocmai modul corect de a considera pe cineva corect sau incorect. Astfel ii putem aminti pe Martorii, care deasemenea sufera si astazi. Dar acesta nu ii indreptateste pe ei.
As dori sa inchei cu o intrebare: A fost oare prezent Dumnezeu prin Duhul sau Sfant la aceste concilii bisericesti?
Dragul meu frate, eu te iubesc mult pe tine, si o spun cu toata sinceritatea. Insa nu uita un lucru esential, cunoasterea lui Dumnezeu nu vine prin teologie sau conciliu, ci prin DESCOPERIRE, iar descoperirea este data in exclusivitate celor chemati sa mosteneasca Impreauna cu fiul Lui Dumnezeu, caci toti santem fratii Lui. Amin.
Adăugat în 18/07/2008
P.S.
Fratii mei, faptul ca unul cunoaste intr-un fel sau altul, nu este motiv de ura. Caci noi santem chemati sa scoatem orice ura si orice duh de vrajba din mijlocul nostru. Acum, daca nio credem diferit, este din cauza firii noastre, dar cand Vine Isus, toate lucrurile cunoscute in parte, vor fi cunoscute cu de-a inregul. Va indemn sa luati seama la faptul ca oamenii nu au fost niciodata preocupati de esenta lui Dumnezue decat la inceputul erei crestine si acum la sfarsitul ei. Prima biserica este Biserica-Samanta, ce a fost semanat la inceput, trebuie sa fie secerat la sfarsit. Daca Prima biserica a avut un profet real in mijlocul ei, Biserica-Recolta trebuie sa aibe la fel. Cai Cuvantul vine numai la profet si nicidecum la teologi, pastori, predicatori, diaconi, prezbiteri, invatatori... CI NUMAI LA PROFET.
Pavel ne a spus ca el nu s-a retinut de la a ne descoperii intreg planul Lui Dumnezeu. Acum, Daca Pavel ne-a descoperit intregul, nu mai ramane nimic de adaugat. Nici o invatatura macar, care ar putea fi prin intuiteie sai fie in vre-un fel. Dragul meu frate, vezi , eu nu am citat pe niciunul dintre teologii pe care ii cunosc, si ale caror carti am citit. Ci numai la scriptura am apelat. Daca oricine ramane in CADRUL Bibliei, nu va fi inselat de nici-o invatatura falsa.Fiti binecuvantati.
Adăugat în 18/07/2008
Statistici
  • Vizualizări: 3197
  • Export PDF: 3
  • Favorită: 1
  • Comentarii: 8
Opțiuni