Când nu-L doresc pe Dumnezeu - Partea 2
Autor: John Piper  |  Album: Când nu-L doresc pe Dumnezeu - Cum să lupți pentru bucurie  |  Tematica: Bucurie
Resursa adaugata de Mada_O in 25/03/2017
    12345678910 0/10 X

    Există o altă relație între mărirea Lui Dumnezeu, făcând totul pentru gloria Lui și plăcerea noastră în El. Și legătura este că, atunci când ne găsim plăcerea în El, Îl mărim. Este cel mai apropiat lucru de esențialul fumdamental a ceea ce spun: că Dumnezeu este mai glorificat în tine când Tu ești mai satisfăcut în El. Sau, spunând altfel, glorifici ceea ce te bucură! Glorifici ceea ce te bucură! Dacă îți place cu adevărat ceva, îl savurezi, vorbești despre asta, pentru că îți face plăcere, consideri important, îl mărești. Când Dumnezeu este cea mai mare plăcere a noastră, Îl arătăm ca pe cea mai de preț comoară. De aceea, urmărirea bucuriei nu este opțională, pentru că glorificarea lui Dumnezeu nu este facultativă. Lupta pentru bucurie nu este neînsemnată, pentru că a-L glorifica pe Dumnezeu nu este nesemnificativ. Cum Dumnezeu face totul pentru slava Lui, astfel trebuie și creștini să facă totul pentru a se bucura în Domnul. Pentru că în ce ai bucurie, acele lucruri sunt înălțate. Nu este doar un lucru care îl decizi, este ceea ce iubești, dorești, îl râvnești, îți găsești plăcerea în el, îl preamărești... Dumnezeu te-a făcut să Îl preamărești pe El! Asta nu poate fi opțional, nesemnificativ, neesențial, ca să poți spune: Chiar nu contează dacă îți găsești plăcerea în Dumnezeu. "Eu m-am hotărât să-L urmez pe Dumnezeu." Sau: "M-am predat lui Dumnzeu" sau orice altă decizie ai vrea să iei. Când inima ta iubește pornografia, banii, familia sau mâncarea, este doar acest nivel: "M-am decis, m-am rugat rugăciuni, am făcut un legământ și Îl servesc lumește", nu va merge! El nu primește gloria din asta! Mâncarea ia gloria din asta, pornografia, familia, orice prețuiești cu inima ta, primește gloria din intensitatea acestor sentimente. Aș fi vrut să merg mai departe, dar atât ține de informația fundamentală a acestei implicații. Dacă este adevărat că Dumnezeu este mai glorificat în mine cu cât sunt eu mai satisfăcut în El, dacă este adevărat, atunci lupta pentru a fi fericit în Dumnezeu este cel mai important lucru din viața ta.

    Cum a descris Isus convertirea? „Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într-o țarină. Omul care o găsește o ascunde și, de bucuria ei, se duce și vinde tot ce are și cumpără țarina aceea” (Matei 13:44). Am citit textul acesta ani de-a rândul fără să văd sintagma „de bucuria ei”. Fiecare predică auzită era: „Tu poți avea Împărăția! Vinde tot ce ai! Ia Împărăția!” Erau tot felul de decizii, hotărâri, angajamente și acea mică sintagmă, „De bucuria ei, ia mașina mea, computer-ul, verigheta, ia-le! Eu am comoara! Le voi cumpăra înapoi pe toate într-o zi, în ceruri, o sută pierdute pe acest pământ, sunt câștigate în ceruri pentru totdeauna.” Lui Isus nu i-a plăcut când Petru i-a spus, „Doamne, am lăsat tot și te-am urmat pe Tine.” „Ai lăsat totul și M-ai urmat pe Mine? Ce sunt Eu? Ai lăsat totul și M-ai urmat pe Mine? O, Petre!” Și i-a spus, „Petre, oricine a lăsat mamă, tată, soră, frate, casă, holde pentru Mine primește însutit în viața aceasta și viața veșnică în ziua de apoi. Revino-ți, Petre!”

    Cum trăiești în persecuție, suferință și greutăți? Motivul acestor întrebări este că eu cred că atunci când viața devine grozav de grea, chiar la un pas de moarte, cu boli, accidente, război sau persecuție, realitatea din viața ta iasă la suprafață. Cum ne-a învățat Isus să fim în acele momente? Cum ne-a învățat Isus să îndurăm acele momente? Vă voi citi (primul text era din Matei 13:44 despre Împărăție, acesta este din Matei 5:11-12): „Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni și vor spune tot felul de lucruri rele și neadevărate împotriva voastră! Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri.” Astfel dar, cum înduri suferința? Te uiți mai departe, prin ea, la ceea ce a promis Dumnezeu pentru tine. Ce lucrează în tine și pentru tine!? Și zâmbești prostește, chiar și atunci când îți curg lacrimile pe obraz de durere!?

    De ce ne-a învățat Isus atât de multe lucruri despre Sine Însuși și despre Tatăl Lui? Priviți de ce, Ioan 15:11: „V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să fie deplină.” Te-ai gândit vreodată că cele patru Evanghelii au fost scrise pentru bucuria ta?! „Aceste lucruri care vi le-am spus, ca bucuria Mea...” – vă spun că dacă aș dori vreodată bucuria cuiva din acest univers, ar fi bucuria Omnipotentului, Fiu de Dumnezeu care Își vede Tatăl ca zece mii supernova sau Marelui Canion. Mi-ar plăcea foarte mult dacă energia, curăția și plăcerea Fiului lui Dumnezeu să devină a mea! El a spus: „V-am spus aceste lucruri pentru ca bucuria Mea să fie în voi și bucuria voastra să fie” explozivă, parțial în această viață, nu sunt perfecționist, credeți-mă, în parte în această viață, dar într-o zi, foarte curând, mai devreme decât credeți în viața de apoi.

    Sunt multe porunci, eu doar evidențiez, cât este de importantă lupta pentru bucurie. Sunt multe porunci: „Strigați de bucurie către Domnul, toți locuitorii pământului! Slujiți Domnului cu bucurie!” (Psalmii 100:1-2). Câteodată, rămân atât de uimit... Oamenii vor spune: "Nu cred că ar trebui să vorbești despre urmărirea bucuriei, ar trebui să vorbești despre a-L sluji pe Isus, a-L asculta pe Isus, bucuria aceasta e sigur...” Ce Biblie citiți? Slujiți Domnului cu bucurie! Slujiți Domnului cu bucurie! Asta nu e știința pietrei, aceasta este clar! Slujiți Domnului cu bucurie! Este un fel de slujire care nu place Domnului: slujirea cu cârtire, slujirea cu plictiseală, slujirea posomorâtă. Slujiți Domnului cu bucurie, este biblic! Suntem oameni ai Cuvântului sau ne luăm adevărurile din emoțiile sau non-emoțiile noastre? Psalmii 32:11: „Neprihăniților, bucurați-vă în Domnul și veseliți-vă! Scoateți strigăte de bucurie, toți cei cu inima fără prihană!” Psalmii 37:4, „Domnul să-ți fie desfătarea și El îți va da tot ce-ți dorește inima.” Acestea sunt porunci nu sugestii! Nu e: „Dacă nu vrei să îți găsești placerea în Mine, este totul în regulă, mergi mai departe, cu casa ta, sau cu ce vrei tu...” Nu este o opțiune, este o poruncă! Filipeni 4:4: „Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăși zic: Bucurați-vă!” Și scria aceste cuvinte din închisoare.

    Aș dori să evidențiez că m-ai auzit spunând: „Pavel, când scria așa: Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăși zic: Bucurați-vă!’, acest om cunoștea suferința probabil mai mult decât voi toți la un loc.” Vă voi citi lista. 2 Corinteni 6:4-6: „Ci, în toate privințele, arătăm că suntem niște vrednici slujitori ai lui Dumnezeu, prin multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări, în bătăi, ...” Dacă ai fost bătut pentru Isus, aș vrea să știu cine ești. Vino în față și spune-mi, „Eu am fost bătut pentru Isus!” și voi îngenunchea și voi aduce mulțumiri pentru credința ta. „În temnițe, în răscoale, în osteneli, în vegheri, în posturi; în slavă și în ocară, în vorbire de rău și în vorbire de bine. Suntem priviți ca niște înșelători, măcar că spunem adevărul; ca niște necunoscuți, măcar că suntem bine cunoscuți; ca unii care murim și iată că trăim; ca niște pedepsiți, măcar că nu suntem omorâți; ca niște întristați și totdeauna suntem veseli.” Iată cheia! Nu este asta uimitor?! Dacă nu era scris în Biblie nu puteam veni la această conferință. După această listă și aceasta este scurta listă, lista lungă este în capitolul 11. Lista scurta a durerii lui este: „întristați, dar totdeauna suntem veseli”.

    Le-am spus de atâtea ori fraților din Biserica Baptistă Bethlehem și celor din echipa Desiring God că din atâtea feluri în care putem descrie etosul acestei biserici să lăsăm ca aceasta să fie prioritară: „Întristați, dar totdeauna suntem veseli”. Vreau să fiți capabili să gustați asta. Doresc ca oamenii întristați să vină la conferința asta, la biserica noastră, să vină la ușa organizației Desiring God și să simtă: „Aceștia nu-s oameni de nimic care nu au trecut niciodată prin noaptea întunecată a sufletului, care nu au trecut prin pierderea celui drag, durerea de a avea un copil de nestăpânit. Oamenii aceștia sunt atât de naivi, ei doar vorbesc despre bucurie.” Nu vreau asta. Opusul bucuriei nu este suferința. Este disperarea în suferință.

    Știam finalul capitolului întai din cartea „Când nu-L doresc pe Dumnezeu”, în baza căruia este făcută această conferință. Este o secțiune, numită Scopul (scopul cărții și aș spune și scopul acestei conferințe). Scopul nu este ca să slăbească avertizările, ci ca să susțină sacrificiul. Motivul pentru care îmi pasă atât de mult de bucuria voastră în Dumnezeu este pentru că mai întâi, cum am spus, Dumnezeu este glorificat de ceea ce te bucuri, și apoi pentru că acea bucurie în sine te va elibera ca să fii o persoană pentru alții, o persoană a dragostei. Lupta pentru bucurie, nu este o luptă ca să-ți meargă bine sau ca să fi apărat, sau să fii prosper, sau oricare din idealurile americane care ni se prezintă în fiecare zi, este o luptă ca să Îl însoțești pe Isus pe Drumul Calvarului. Unii dintre voi, cunosc textul din care am citat; este lupta ca să I te alături lui Isus pe Drumul Calvarului. Lupta ca să fii fericit în Dumnezeu este lupta de a-L însoți pe Isus pe Drumul Calvarului. Evrei 12:2: „Să ne uităm țintă la Căpetenia și Desăvârșirea credinței noastre, adică la Isus, care pentru bucuria, care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a disprețuit rușinea... ” Acesta este drumul pe care vreau să mergeți toți. Nu un drum ieftin, nu e un drum oarecare. Nu este o laudă pentru Dumnezeu pe un oricare drum. Este un drum al suferinței, al lacrimilor, este un drum al empatiei cu oamenii muribunzi, cu cei care au probleme, cu cei ai căror copii sunt drogați, cu oamenii care știi că sunt răniți în jurul tău. Și bucuria ta va fi sub presiune și va începe să facă un curent, iar atunci când va întâlni o zonă cu presiune mai joasă, cu nevoi, acel curent se numește dragoste. Pentru că bucuria ta este în acțiune, iese afară, se varsă peste. „Am atâtea de multe în Isus. Nu înseamnă că dețin multe lucruri, ci dețin ceea ce contează cu adevărat în viață și îmi voi folosi lucrurile, timpul și energia mea ca să fac ziua ta pentru Isus, vă voi servi pentru Isus.” Prin acest mijloc, lucrând pentru alții, Îl putem glorifica pe Dumnezeu. Pentru că Isus spune asta: „Lăsați ca lumina voastră să lumineze înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune.” Este revărsarea bucuriei în viața noastră. 2 Corinteni 8:2: „În mijlocul multor necazuri prin care au trecut, bucuria lor peste măsură de mare” pentru că erau plini de bucurie în harul Lui Dumnezeu. Așadar, bucuria produce acest fel de asumare a riscurilor, dragostea și se merită lupta. Așadar, aici am ajuns. Tocmai am terminat bazele, 45 de minute au fost fundamentele acestei sesiuni. Iar acum voi construi pe acestea.

    Timp de mulți ani, după ce am scris „Când nu-L doresc pe Dumnezeu” în 1986 și am vorbit de sute de ori, cred, argumentând pentru lucrurile pentru care tocmai am petrecut 45 de minute de argumentare, scriind despre ele în fiecare zi, predicând de câte ori am putut predica... Cea mai frecventă afirmație care mi-a fost adresată când terminam, oamenii veneau adesea cu lacrimi în ochi și spuneau, „Cred că s-ar putea să ai dreptate și eu nu sunt acolo. Eu nu îmi găsesc plăcerea în Dumnezeu astfel. Eu nu simt că El ar fi Marele Canion în care eu să stau dimineața. Eu nu cred că El este o Supernova care mă cheamă să izbucnesc de bucurie. Eu doar mă trezesc dimineața și merg la lucru, nici măcar nu știu despre ce vorbești. Exepriența mea cu Dumnezeu nu e nimic din ceea ce spui.” Aceasta e cea mai comună afirmație, timp de mai bine de 20 de ani. A fost cel mai comun răspuns. Și nu a fost o problemă teologică. Crezi asta sau cealaltă, nu aceea era problema.

    „Ceea ce spui este biblic și sunt speriat că nu sunt nici măcar creștin.” Și știți ceva, nu cred că este un răspuns rău deloc. În istorie, în zilele puritanilor, când predicatorii vorbeau din Cuvânt și oamenii tremurau, oamenii erau foarte îngrijorați de siguranța mânturii lor. Pastorii puritani au trebuit să se roage pentru coborârea Duhului Sfânt și încercau să îi ajute pe oamenii să-L obțină. Iar aceasta putea fi mărturia interioară că sunt copil al lui Dumnezeu în loc de, am semnat un contract, m-am rugat, așa trebuie să fie, este o deducție logică, de aceea mulți oameni astăzi cred că astfel se obține siguranța mântuirii: „M-am rugat, am semnat un acord, Biblia spune că dacă fac asta și cealaltă primesc Duhul Sfânt. Nu am nicio experiență a Duhului Sfânt, nu simt nimic pentru El, Dumnezeu nu este atât de prețios pentru mine, nu este o comoară dar am făcut aceste lucruri și concluzia este...” Nu este creștinesc. Când am spus aceste lucruri de-a lungul anilor, era această cutremurătoare preocupare și întrebarea simplă: Cum lupți pentru bucurie? Dacă nu-L doresc pe Dumnezeu?

    Am luat notițe, m-am gândit, m-am rugat lui Dumnezeu mai mulți ani, într-un final le-am pus laolaltă, iar acum vreau să fac aceste fel de conferințe, să ajut oamenii. Nu doresc să fac pe cineva să se simtă prost, ci aș dori să treceți de la îndoieli la o siguranță temeinică pentru că ar trebui să aveți siguranța mântuirii. Biblia vorbește despre siguranța mântuirii și aș dori să clarific în minutele care ne-au rămas. Sunt 4 lămuriri pentru lupta pentru bucurie, afirmații referitoare la ceea ce înseamnă și ce nu înseamnă lupta pentru bucurie. Și apoi vom vedea cum să faci să lupți în mod practic. Vom începe acum și le dezbate în următoarele ore. Să vedem cate putem face acum.

    1. Lupta pentru bucurie este o luptă pentru bucurie în Domnul, nu o luptă pentru bucurie în general. Câțiva dintre voi când veți ieși de aici, veți spune că am spus lucruri care nu le-am spus pentru că nu v-a plăcut ce v-am spus și când nu îți place ce spune cineva, distorsionezi ce a spus el. Dar voi încerca să clarific asta; urmărirea bucuriei care ne este poruncită, lupta pentru bucurie este o luptă pentru bucurie în Domnul, nu în general. Subiectul experimentării bucuriei nu înseamnă nimic pentru mine decât dacă este îndreptată spre un obiect din jurul meu, care are realitatea înafara mea. Nu l-am creat, este acolo, eu doar interacționez cu el și este gloria lui Dumnezeu.

    C.S. Lewis mi-a fost de mare ajutor în asta. Nu știu câți dintre voi ați citit „Surprins de bucurie” de C.S. Lewis, se pare că unii dintre voi ați citit. Admit că nu toată lumea a luptat lupta care a luptat-o el, dar eu am făcut-o și, de aceea, atunci când citești o carte, te conduce spre ceea ce cauți, funcționează, te ajută. Să vă citesc lupta sa și principala lui descoperire. Cartea lui e principală în acest punct al mesajul meu numit: Urmărirea bucuriei (pe care toată lumea o urmărește) ar trebui să fie nu o urmărire a trăirii cu Dumnezeu, ci a urmăririi bucuriei în Domnul. Priviți ce spune el, „Înțeleg că – aceasta este minumea minunilor – am greșit să cred că doresc în bucuria în sine. Bucuria în sine considerată ca un fapt, în mintea mea, s-a dovedit a fi fără valoare. Toată valoarea a rămas în ceea ce doream bucuria și acel obiect nu era o parte a minții mele, sau a corpului meu. M-am întrebat dacă bucuria în sine era ceea ce îmi doream și ca o experiență frumoasă puteam accepta aceasta dar și această acceptare s-a prăbușit, Inexorabil, bucuria proclamă: ‘Eu însămi sunt dorința ta, a ceea ce îți dorești în afara ta, nu în tine și nici măcar o stare a ta.’” Lupta pentru bucurie, este o lupta pentru bucurie în Dumnezeu. Atât de crucial. M-ar putea întreba cineva: „De ce atunci, insiști de atâtea ori că ar trebui să urmărim bucuria în Domnul? De ce nu spui doar urmează-L pe Dumnezeu?” Sunt trei motive:

    a. Nu este ideea mea să vorbesc astfel, este ideea lui Dumnezeu. În Deuteronom 28:47-48 este una dintre cele mai de temut avertizări din Biblie: „Pentru că, în mijlocul belșugului tuturor lucrurilor, n-ai slujit Domnului Dumnezeului tău cu bucurie și cu dragă inimă...vei sluji vrăjmașilor tăi...” Dumnezeu ține atât de mult ca oamenii să Îl urmeze cu bucurie, încât dacă încearcă să Îl slujească fără acea bucurie, ei vor sluji dușmanilor lor. Atât este de preocupat Dumnezeu de a-L urma cu bucurie. Nu sunt eu cel care a spus poruncile: găseste-ți plăcerea în Domnul, bucură-te în Domnul – este Cuvântul lui Dumnezeu, nu al meu.

    b. Dumnezeu este glorificat de trăirea cu El, plini de bucurie nu numai de modul în care gândim despre El. Diavolul a avut cele mai curate gânduri teologice despre Dumnezeu în ultimele 24 de ore decât ai avea tu într-o viață. Credeți asta? Eu da. Cred că este briliant și Îl știe pe Dumnezeu pe toate părțile și Îl urăște. Problema diavolului nu este doctrina, este plăcerea. Doar ceea ce gândim nu ne va salva și nu Îl va glorifica pe Dumnezeu doar acesta... Și sper că știți că sunt foarte pro-doctrină, dar, la acest nivel, când vorbesc despre bucuria în Dumnezeu... Toate gândurile bune din lume despre Dumnezeu nu sunt atât de bune pe cât le are diavolul despre Dumnezeu. El doar Îl urăște!

    c. Oamenii nu conștientizează condiția lor disperată față de Dumnezeu până nu încep să își măsoare inimile după nevoia bucuriei în Dumnezeu. Mai mulți predicatori ai Legii și cred că acesta este un lucru bun, înțeleg legea până la un anumit nivel. Nivelul NU. NU preacurvi, NU minți, NU fura. Și nu văd îndatoririle celei de-a zecea poruncă care este rădăcina tuturor celorlalte: să îți dorești lucruri care nu ar trebui. Dorința este rădăcina problemei în Lege. Când se predică, nu mulți încercă conștiința și inima oamenilor: " În ce îți găsești plăcerea? Ce vei viziona la televizor când te vei întoarce acasă? Ce faci când nu te vede nimeni? De ce este condusă inima ta? " Acestea sunt lucrurile care ne împiedică, nu adulterul, nu implică prea multă voință ca să fii cu altă femeie. Dar ca să nu îți dorești să te uiți la imagine murdară, dorința... Aceasta este piedica. Să știu că inima mea trebuie să se schimbe, toată structura mea motivațională, toate prioritățile mele a lucrurilor valoroase în lume trebuie să se schimbe. Nu pot face nimic. Sunt complet devastate. De aceea nu putem spune doar „Urmează-L pe Dumnezeu”. Pentru că știți ce vor face oamenii cu „urmează-L pe Dumnezeu”? Vor face numai acțiuni pe care le găsesc confortabile: „Am citit despre El! Am vorbit despre El! Am făcut lucruri pentru El! Dar nu te atinge de inima mea! Căci iubesc banii.” Așa că nu lega slujirea lui Dumnezeu cu slujirea lui Dumnezeu cu bucurie, căci asta îmi va aduce necazuri. Acestea sunt cele trei motive pentru care sunt de acord cu C.S. Lewis. Îl urmăm pe Dumnezeu într-un anumit fel. Nu doar ignorându-L, nu doar spunând despre El, Îl urmăm pe Dumnezeu să ne bucurăm în El. Și dacă nu o facem, nu Îl onorăm. Aceasta este o problemă mare. Calea mea este Dumnezeu, spre tot ce înseamnă fericirea în tot ce este El pentru mine.

    Mă voi opri aici și vă voi spune despre ce vom mai vorbi. Prima clarificare până aici este: 1. Lupta pentru bucurie este o luptă pentru bucurie în Domnul, nu în general. 2. John Piper, de ce trebuie să luptăm dacă bucuria este un dar?! Lupta și spontaneitatea; dacă bucuria nu este spontană, nu este bucurie. Tu nu decizi ca să te bucuri în următoarele cinci secunde. Tu decizi ca să urmărești fericirea, făcând lucruri care te fac fericit, dar emoțiile tale nu sunt ca degetul tău mic. În orice circumstanță emoțională îl poți ridica sau coborî. Dar nu poți face asta cu fericirea. Fericirea este ceva care vine, este spontană și în Biblie, în Galateni 5:22, este roadă a Duhului Sfânt. Atunci ce e cu lupta? Aceasta este a doua clarificare pentru data viitoare. Să ne rugăm.

 

    Părinte Ceresc, te rog primește aceste cuvinte și timpul nostru de închinare și aplică-le prin Duhul Tău cel Sfânt la inimile oamenilor. Trezește-i, reîmprospătează-i ca să Te cunoască, ajută-i ca să Te vadă, ajută-i ca să rămână în Tine, să își găsească plăcerea în Tine, să fie mulțumiți în Tine și să Te prețuiască mai mult decât orice. Îți cer o minune, Doamne! Te rog vino și ascultă-mi rugăciunea, în Numele lui Isus! Amin.

 



Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 761
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni