1 - Introducere în catehismul familial
Autor: Paul Washer  |  Album: Catehism familial  |  Tematica: Existență
Resursa adaugata de Mada_O in 20/07/2015
    12345678910 0/10 X
Copyright 2013, Paul Washer de la HeartCry Missionary Society. Toate drepturile rezervate. Folosit cu permisiune.
Aceasta resursa a aparut original pe www.heartcrymissionary.com.
Subtitrarea (daca este cazul) este furnizata de colaboratorii site-ului www.resursecrestine.ro

    Bună, copii! Numele meu este Paul Washer, lucrez cu societatea misionară HeartCry şi sunt, de asemenea, un tată. Am trei copilaşi, îi iubesc foarte mult, şi unul din cele mai mari scopuri pe care le am în această lume este acela de a-i învăţa adevărul, de a-i conduce la Isus Hristos. Şi îmi doresc la fel pentru voi. Eu sunt un om mai în vârstă, sunt mai bătrân ca voi, şi am învăţat câteva lucruri de-a lungul anilor... Cel mai important lucru pe care l-am învăţat este faptul că nimic nu este mai important decât să-L cunoşti pe Isus Hristos. Nu există nimic mai important decât să-L iubim, să-L slujim, să ne închinăm Lui. Tot ceea ce este bun în viaţa mea, este bun datorită lui Isus Hristos. Şi de ce nu aş vrea ca şi voi să ştiţi despre un Salvator atât de mare ca El?

    Acum vom studia anumite întrebări, care sunt foarte, foarte bune, foarte importante, şi vom studia ceea ce este cunoscut ca doctrină sau adevăr. Adevărul care se găseşte în Scripturi. Știu că sunteţi tineri, sunteţi copii, dar aveţi un cap pe umeri, şi în acel cap, aveţi un creier. Şi sunt convins că puterea Cuvântului lui Dumnezeu şi slujba Duhului Sfânt vă pot ajuta în învăţarea lucrurilor pe care trebuie să le ştiţi despre Dumnezeu. De asemenea, aveţi o inimă, şi sperăm că tot ceea ce veţi învăţa îşi va face drum spre inimile voastre şi că veţi fi conduşi de iubirea lui Isus Hristos. Conduşi de cât de mult El vă iubeşte şi de toate lucrurile bune care le-a făcut pentru voi.

    Vom începe cu prima noastră întrebare. O voi citi acum, şi sună aşa: „Care este principalul ţel al omului?” Este o întrebare care a fost pusă acum mult timp, şi răspunsul este acesta: principalul ţel al omului este să-L glorifice pe Dumnezeu şi să se bucure de El pentru totdeauna. Probabil, am spus o grămadă de lucruri pe care nu le prea înţelegeţi chiar acum, dar tot aveţi nevoie să le auziţi. Şi vom încerca să vă explicăm ce înseamnă. Iar unele versete, versete Biblice, pe care le vom folosi în acest studiu, vi le voi citi chiar acuma. Şi sunt foarte, foarte importante. Le vom citi şi vom vorbi puţin despre ele. Primul verset Biblic, care este atât de important pentru acest studiu, este găsit în 1 Corinteni 10:31. Şi aceasta este ceea ce spune, este unul dintre versetele mele preferate din totdeauna: Deci fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu”.

    Ştiţi? Eu şi tu am fost făcuţi de Dumnezeu. Şi, pentru că ne-a făcut, ne deţine. Dar, nu doar ne-a făcut, ci ne şi ajută. Şi aceasta înseamnă că El continuă să ne dea viaţă şi suflare… De exemplu: dacă ar fi, acum, să tragi aer adânc în piept, cine ţi l-a dat? Dumnezeu ţi l-a dat! Dacă îţi simţi bătăile inimii în piept, cine o face să bată? Dumnezeu face ca inima ta să bată! Astfel, cum ar trebui să trăim, ştiind că Dumnezeu ne-a făcut, Dumnezeu ne ţine în viaţă, Dumnezeu ne iubeşte? Şi, un adevăr pe care-l vom învăţa în curând, în special, Dumnezeu şi-a dat Fiul să moară pentru tot ceea ce noi am făcut greşit.  Cum ar trebui să trăim? Ei, noi ar trebui să trăim pentru gloria lui Dumnezeu. Să trăim pentru a-L slăvi, pentru a-L iubi, să vorbim cu El şi să umblăm cu El. El ar trebui să fie cea mai importantă persoană din viaţa noastră. La urma urmei, El ar trebui să fie viaţa noastră. Tot ceea ce facem... uitaţi-vă ce spune: „fie că mâncaţi, fie că beţi”. Putem spune: fie că jucaţi baseball sau baschet, ar trebui să o faceţi pentru gloria lui Dumnezeu. Când studiezi, la şcoală, acasă, ar trebui să o faci pentru gloria lui Dumnezeu. Ar trebui să-ţi asculţi părinţii pentru gloria lui Dumnezeu, şi ar trebui să sari pe trambulină pentru gloria lui Dumnezeu. Orice faceţi ar trebui să fie pentru El, pentru a-i aduce bucurie. Şi ştiţi ceva? Când trăiţi aşa, şi voi veţi avea bucurie.

    Acum, un alt verset, care este foarte, foarte important, este Psalmul 115:1: „Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci Numelui Tău dă slavă pentru bunătatea Ta, pentru credincioşia Ta”.

    Aţi intrat vreodată în bucluc pentru că aţi vrut să fiţi păcătosul din detenţie? Posibil că există multe grămezi adunate în cameră şi, dintr-o dată, intri înauntru începând să faci tot felul de zgomote astfel încât toţi să se uite la voi. Problema este că doar părinţii voştri încep să se uite la voi, iar ei nu sunt foarte fericiţi în legătură cu ceea ce faceţi. Ei, despre aceasta vorbeşte versetul. Voi nu ar trebui să fiţi o persoană care vrea să atragă atenţia asupra ei. Nu ar trebui să fiţi: „Uitaţi-vă la mine! Uitaţi-vă la mine! Uitaţi-vă la mine! Uitaţi-vă cât de tare sunt! Uitaţi-vă cât de tare sunt!” Nu este acesta felul în care ar trebui să fiţi. La urma urmei, nu veţi avea prea mulţi prieteni trăind aşa.

    În schimb, ar trebui să fiţi o persoană care spune constant: „Uitaţi-vă la Dumnezeu! Uitaţi-vă la El! Uitaţi-vă cât de minunat e El! Uitaţi-vă la toate lucrurile măreţe care le-a făcut!” Chiar şi atunci când vorbim despre cât de mult Îl iubim pe Dumnezeu... ştiţi că sunt multe cântece care spun lucruri de genul: „O, cât de mult Îl iubesc pe Isus”. Şi acelea sunt cântece frumoase şi e bine să le cântăm, dar ştiţi ce? Mie nu-mi place să vorbesc mult despre cât Îl iubesc pe Isus pentru că iubirea mea pentru El nu este atât de puternică. Sunt multe eşecuri în viaţa mea... şi în dragostea mea. Mai degrabă aş vorbi despre cât mă iubeşte Isus pe mine şi despre toate lucrurile minunate pe care le-a făcut pentru mine. Şi astfel, nu doar că ar trebui să facem totul pentru bucuria lui Dumnezeu, pentru gloria lui Dumnezeu, dar, de asemenea, ar trebui să fim persoane care nu încearcă să-şi construiască vieţiile în jurul lor. Întotdeauna gândindu-ne la noi... şi întotdeauna să vrem ca oamenii să se uite la noi şi să vadă cât de grozavi suntem. Nu ar trebui să fim asa! Ar trebui să vrem ca oamenii să se uite la noi şi să-şi amintească cât de Mare, Minunat, Frumos şi Splendid, şi de toate celelalte lucruri care-L reprezintă pe Dumnezeu.

    Acum, un alt verset, Psalmul 16:11. Dacă îl puteţi învăţa pe acesta, veţi învăţa multe lucruri pe care cei mai nu le-au învăţat niciodată... şi pentru că nu le-au învăţat niciodată, nu sunt niciodată fericiţi. Şi aceasta este ceea ce spune: „Îmi vei arăta cărarea vieţii”. Aceasta vorbeşte despre Dumnezeu. Şi ascultaţi ceea ce spune: „Îmi vei arăta cărarea vieţii”. Hei, tu vrei să fii viu? Eu, unul, ştiu că vreau. Dar nu vreau doar să fiu în viaţă... vreau cu adevărat să fiu viu!! Vreau să am bucurie! Vreau să simt că viaţa mea chiar contează! Ştiţi de unde vin toate acestea? Păi, spune: „Îmi vei arăta cărarea vieţii”. Doar Dumnezeu te poate învăţa cum să trăieşti. Numai Dumnezeu. Și dacă vreţi cu adevărat să fiţi fericiţi, ghiciţi ce! Nu e nimic greşit în asta! Dacă vreţi cu adevărat să fiţi fericiţi, dacă vreţi cu adevărat să trăiţi viaţa pe care o aveţi, puteţi face aceasta numai urmându-L pe Isus, făcând voia lui Dumnezeu. Spune: „înaintea feţei Tale sunt bucurii nespuse”. Probabil, mulţi dintre voi credeţi că, ştiţi... mergeţi în cer, şi veţi sta pe un nor, şi veţi avea aripile acelor îngeri nătăfleţi, şi veţi cânta la o harpă de aur, şi va fi într-un fel plictisitor. Cel puţin, pentru mine, un asemenea loc ar fi plictisitor. Dar nu aşa este. Dumnezeu este atât de frumos! Atât de frumos... Mai frumos decât toate lucrurile frumoase pe care le-aţi văzut. El este atât de frumos, atât de minunat! El este atât de mare... încât Raiul va fi doar să fim în prezenţa Sa, şi să-I vedem frumuseţea, şi să ne bucurăm de o legătură cu El. Veţi spune: „Păi, cât va dura asta?” Aceasta va fi pentru vecie. Şi veţi spune: „Păi, atunci cum nu ne vom plictisi? Vreau să spun... chiar dacă mă uit la mine în oglindă pentru câteva minute, mă plictisesc.”

    Da, dar vedeţi? Dumnezeu este atât de mare, e atât de frumos, încât frumuseţea Lui merge continuă pentru totdeauna şi nu veţi fi capabili să descoperiţi toată frumuseţea care-L caracterizează... bucuria care v-o dă este una care doar creşte, şi creşte, şi creşte... nu veţi fi niciodată capabili să o reproduceţi sau să ajungeţi la un sfârşit al bucuriei pe care v-o va da, astfel încât viaţa să devină plictisitoare. Nu... Dumnezeu este infinit. Şi aceasta înseamnă că El continuă să fie aşa pentru totdeauna. Şi, eu şi tu, în cer, vom petrece toată eternitatea doar încercând să descoperim toată frumuseţea, toată gloria şi toată puterea lui Dumnezeu. Ştiţi? Îmi place să călătoresc în locuri ciudate şi să descopăr lucruri. Îmi place să merg pe râuri întunecoase, să escaladez munţi şi lucruri de genul. Baieţii mei mai mici, Ian şi Evan, sunt la fel. Întotdeauna desenează hărţi cu comori şi vor să pornească în aventuri. Dar cea mai mare aventură, cea mai mare aventură... nu glumesc, nu vă mint, cea mai mare aventură nu este să escaladaţi munţii Anzi, să vă uitaţi la Himalaya, sau să mergeţi prin junglă... Cea mai mare aventură este să vedeţi toată frumuseţea lui Dumnezeu, în Faţa lui Hristos. Aceasta este ceea ce vrem pentru voi. Aceasta este ceea ce vrem pentru voi...

    Spune: „desfătări veşnice în dreapta Ta.” Da. Mergeţi la biserică şi, câteodată, vi pare plictisitor? Predica pare plictisitoare, chiar şi cântecele sunt plictisitoare? Aceasta poate însemna că ceva nu e în regulă cu tine. Poate, de asemenea, să însemne că ceva este în regula cu tine, pentru că, să fiu sincer, câteodată şi eu mă simt la fel... Ceea ce vreau să ştiţi este faptul că cerul, în prezenţa lui Dumnezeu, nu este, neaparat, ca mersul la biserică. Nu vreau doar să mergeţi la biserică şi să gândiţi: „Băiete, aceasta este viaţa creştină”. Nu este. Mergem la biserică să ne închinăm împreună, şi în aceasta ar trebui să fie bucurie, şi mergem la biserică pentru ca să învăţăm Cuvântul lui Dumnezeu, predicatorul ar trebui să predice cu putere, ar trebui să ne înveţe ceva. Dar viaţa creştină este mult mai mult decât atât. Mergem la biserică doar să învăţăm, doar să ne închinăm împreună, dar viaţa creştină înseamnă tu, căutându-L pe Dumnezeu. Ştiţi că nimeni, dar nimeni, nu L-a cunoscut pe Dumnezeu atât de mult cât poate Dumnezeu să fie cunoscut? Şi realizaţi că voi puteţi fi persoana care poate porni la drum într-o călătorie minunată, fantastică în a descoperi cât de mare este Dumnezeu? Este uimitor... o promisiune uimitoare.

    Este un alt verset aici, care este foarte important pentru mine, este Psalmul 37:4. Pot să spun că, da, fac asta, şi în cea mai mare parte, mult din trăirea mea a fost bazată pe asta, şi a fost o mare, mare binecuvântare. Psalmul 37:4 e: „Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.”  Noi nu ar trebui să-L iubim pe Dumnezeu sau să-L facem desfătarea noastră pentru că gândim că „dacă fac asta, El îmi va da ce-mi doresc cu adevărat”. Nu, nici pe departe. Aceasta este greşit. Dar dacă noi chiar Îl facem desfătarea noastră, din toată inima, şi Îl căutăm pe El şi căutăm să facem voia Sa, El e un Dumnezeu atât de bun, un Tată atât de bun, încât, ceea ce face e... El vede dorinţele din inima noastră, dorinţe care, poate, noi nici nu le ştim, iar El ni le împlineşte. L-am slujit pe Domnul de mai multi ani... El este cel mai binevoitor şi milostiv Dumnezeu. Am trecut prin nişte probleme, şi niste încercări, vremuri de mari întristări şi probleme, dar vă pot spune că, vă pot mărturisi, copii, nu este nici unul ca Dumnezeu, nimeni care să fie la fel de bun cu voi, cum a fost El deja şi cum va fi în continuare. Dacă Îl urmaţi, şi El vă este dorinţa inimii, atunci El vă va arăta mai mult din cine este El. Dar, de asemenea, El se va uita în inima voastră şi vă va da daruri mărunte, dar care înseamnă mult.

    Lăsaţi-mă să vă dau un exemplu. Când am fost băiat mic, am trăit la fermă. Nu am călătorit prea mult, nu am văzut prea mult din lume, exceptând ferma. Dar, întotdeauna urmăream acest program de televiziune numit „Mutual of Omaha’s Wild Kingdom”. Era un fel de Discovery Channel. Avea multe chestii... călătorii în ţinuturi ciudate, văzând tot felul de animale sălbatice... şi eu îl urmăream tot timpul. Şi doar... îmi doream atât de mult să fac asta. Să merg în toate acele locuri ciudate, să văd toate acele animale sălbatice şi să am toate aventurile de acel gen. Şi, efectiv, când am absolvit liceul, am decis că o să încerc să studiez pentru a fi avocat, sau ceva de genul, doar pentru ca să pot face destui bani astfel încât să pot călători şi să merg în toate acele locuri sălbatice. Era încă o dorinţă a inimii mele.       Şi, când am avut 21 de ani, cineva mi-a împărtăşit Evanghelia, şi am realizat că dacă vin la Isus va trebui să-mi schimb direcţia vieţii, către El. Şi chiar a fost un zbucium pentru mine, pentru că gândeam: „Vai, ce-mi va face? Îmi va lua toate visele? Ştiţi... toate lucrurile care vroiam să le fac, va trebui să renunţ la ele?” Şi răspunsul a fost da. În acel moment trebuia să iau decizia... să renunţ la tot şi să spun: „Doamne, sunt al Tău, sunt robul Tău, fă cu mine ceea ce doreşti.” Şi, astfel, Dumnezeu m-a chemat să predic, şi, de asemenea, m-a chemat să fiu un misionar, şi de multe ori... am trăit mulţi ani cu foarte puţini bani, să spunem aşa... multe din planurile pe care le avusem pentru viaţa mea nu s-au întâmplat... nu s-au întâmplat. Şi apoi, într-o zi, pe când aveam, posibil, 31 de ani, am mers în munţii Anzi cu un convoi de catâri. Cum e asta? Iei o grămadă de catâri şi-i legi împreună, cu un întreg mănunchi de lucruri şi urci, sus, în munţi. Şi am fost în unul din cele mai frumoase locuri din lume, într-un lucru numit „Acecha de selva”, care înseamnă „Sprânceana junglei”. Este jungla de sus. Are toate frumuseţile junglei de jos, dar nu are căldura sau chiar atât de multe insecte, şi e frumoasă! E, e... absolut frumoasă. Munţii sunt toţi verzi şi sunt cascade, animale ciudate, şi tot felul de lucruri. Şi mergeam prin acel loc şi am început să plâng... ştiţi de ce? Pentru că am realizat ceva... Când am avut 21 de ani şi am venit la Hristos, I-am dat Lui toate visele mele şi dorinţele mele pe care le-am avut chiar de mic copil, de a avea toate aceste aventuri fantastice, le-am dat pe toate de-o parte pentru a-L urma pe El. Şi am crezut că le-am pierdut pentru totdeauna, dar de fapt, El mi le-a dat toate înapoi. Şi, călătorind, predicând, fiind un misionar în Numele lui Isus Hristos, am călătorit prin toată lumea, în munţi, în jungle, am văzut tot felul de oameni sălbatici, animale sălbatice şi tot felul de experienţe minunate. Tot – nu, nu tot ceea ce am visat de copil, chiar mai mult decât am visat ca un copil.

    Acum, vă spun doar mărturia mea personală. Nu ştiu cum cum vor merge lucrurile în viaţa voastră, dar ştiu asta: aveţi nevoie să vă predaţi vieţile, tot ceea ce sunteţi, lui Isus Hristos. Şi dacă o faceţi, când veţi fi bătrâni ca mine, veţi fi cu adevărat fericiţi. Veţi fi foarte fericiţi că aţi facut-o. Am spus că principalul ţel al omului este să-L glorifice pe Dumnezeu şi să se bucure de El pentru totdeauna. Aceasta este adevărat. Dar ce înseamnă ţel principal? Ştiţi... adulţii folosesc aceste cuvinte mari, de care, câteodată, sunt sigur că nici măcar noi nu le întelegem. Ce vrea să însemne faptul că principalul ţel al omului este să-L glorifice pe Dumnezeu? Ei bine, lăsaţi-mă să citesc ceva ce am pentru voi. Spune: „Ţelul pentru care am fost făcuţi este cea mai importantă raţiune de-a trăi, scopul nostru pentru vieţile voastre.” Deci ceea ce spune este asta: cel mai important scop, motivul pentru care trăiţi, motivul pentru care aţi fost făcuţi este pentru a-L glorifica pe Dumnezeu, este pentru a-L cunoaşte şi a vedea cât de minunat este. Şi apoi să trăiţi în lumina a ceea ce ştiţi despre El. Să-I slujiţi, să-L asculaţi, să faceţi voia Sa. Bine? Există câteva întrebări care trebuie să ni le punem. Spune: „Ţelul pentru care am fost făcuţi este cea mai importantă raţiune de-a trăi, scopul nostru pentru vieţile voastre.” Şi asta cere să punem câteva întrebări. De ce v-a făcut Dumnezeu? V-aţi întrebat asta vreodata? Din toate întrebările pe care le puteţi pune, aceasta este una cât de cât bună, nu? De ce v-a făcut Dumnezeu? O altă întrebare: De ce sunteţi în viaţă? De ce? Este doar pentru a vă fi născut, pentru a merge la şcoală, pentru a vă lua o slujbă şi apoi să muriţi? Ma refer, într-adevăr, de ce sunteţi în viaţă? Şi apoi, o altă întrebare. Ce v-ar face mai fericiţi ca fiinţe umane? Ce v-ar face mai fericiţi? Dacă v-aţi gândit vreodată la asta... Trebuie să aveţi mare grijă aici pentru că sunt mulţi oameni care-ţi vor spune multe lucruri. „Dacă vei cumpăra această jucărie, vei fi fericit!” „Dacă vei avea această bicicletă, vei fi fericit!” Dar ştiţi la fel de bine ca mine că îţi iei acea jucărie şi apoi nu mai eşti fericit... sau îţi iei acea bicicletă nouă şi eşti fericit pentru câteva zile, dar apoi vei vrea altă bicicletă. Şi dacă nu-ţi vei lua acea bicicletă, nu vei fi fericit. Deci ce v-ar face într-adevăr fericiţi? Aceasta chiar este o întrebare importantă. Şi copii, ascultaţi-mă! Isus Hristos, în creştinătate - în realitate, nu are nici o problemă cu fericirea. În regulă?

    Atât de mulţi cred că dacă Îl urmezi pe Isus trebuie să pui capăt tuturor bucuriilor tale şi râsului tău. Şi asta este total neadevărat. Noi avem nevoie să fim fericiţi în Domnul, să fim veseli în Domnul... pentru că uite ce vei afla: tot ceea ce crezi că în această lume te va face fericit, nu o va face... Poate doar pentru un timp, dar apoi va trece. Dar Isus Hristos te va face fericit. Nu doar astăzi sau mâine, nu doar pentru restul vieţii tale, ci pentru toată eternitatea. El are puterea, El singur, de a te face fericit. Am scris ceva aici care este foarte important, într-un fel amuzant, dar foarte important şi am spus: fiecare persoană inteligentă ar trebui să aibe un motiv bun pentru a face ceea ce face. Nu credeţi asta? Dacă eşti destul de inteligent, dacă eşti destul de deştept, trebuie să ai un motiv pentru orice faci.  Lăsaţi-mă să vă dau un exemplu: nu am zice că e foarte raţional dacă cineva merge la un magazin şi nu ştie de ce. De exemplu: să spunem că eşti cu tatăl tău sau cu mama ta şi mergi printr-un magazin şi vezi acea persoană doar stând acolo, în văzul tuturor, şi pare foarte confuză... şi tatăl tău merge la ea şi îi spune: „Scuzaţi-mă, vă pot ajuta cu ceva? De ce sunteţi aici, în magazin?”. Şi persoana spune: „Nu ştiu de ce sunt aici, în magazin”.  Aţi crede că aceasta este cam ciudat, nu?

    Sau să ne uităm la altă ilustraţie. Nu am spune că e inteligentă o persoană care stă în ploaie fără nici un motiv. Să spunem că a început să plouă în timp ce erai în magazin şi cum mergeai spre parcare, tatăl tău a deschis umbrela şi a observat că cineva stătea în mijlocul parcării devenind tot mai ud. A mers la el şi l-a întrebat: „De ce stai aici?” „Nu ştiu, nu am un motiv. Sunt doar aici.” V-aţi gândi că asta e puţin ciudat. Nimeni nu stă în cada de baie şi dă drumul la apă fără a avea un motiv de a face asta. Doar dacă vrea să facă baie. Avem un motiv pentru care facem tot ceea ce facem.  Ei, nu ar trebui să avem şi un motiv pentru care suntem în viaţă? Nu ar trebui să avem un motiv bun, nu doar orice motiv? Ştiţi... ar trebui să aveţi un motiv bun! Care este acel motiv? Trebuie să ne punem anumite întrebări. Şi aşa vom încheia... vă voi da aceste întrebări la care să vă gândiţi. De ce exist? De ce? Doar am... am ajuns aici din noroc? Nu există nici un motiv în viaţa mea, nimic pentru ce să trăiesc? Sunt doar un animal care va trăi şi va muri? De ce exist? În al doilea rând, care este scopul existenţei mele? Ce ar trebui să fac cu viaţa mea? Care este scopul existenţei mele? Şi în al treilea rând... Ce ar trebui să fac cu viaţa mea? Acestea sunt întrebări cărora trebuie să le răspundeţi, copii. Şi trebuie să realizaţi că mulţi adulţi, mulţi adulţi, niciodată nu au răspuns acestor întrebări. Puteţi crede asta? Își  trăiesc toată viaţa şi ei nici măcar nu ştiu pentru ce există. Îşi trăiesc viaţa întreagă şi nici măcar nu ştiu ceea ce ar trebui să facă. Nu vreţi să fiţi aşa, nu? Trebuie să aveţi un motiv.

    Ei, vom vorbi despre aceste motive în studiile următoare, dar uitaţi ceea ce vreau să vedeţi: orice aţi avea de făcut în viaţa aceasta... nu ştiu dacă vei fi un predicator sau un misionar, un tâmplar sau un doctor sau un părinte, nu ştiu ce trebuie să faci, dar ştiu asta: orice ai face, trebuie să o faci pentru gloria lui Dumnezeu, pentru lauda lui Dumnezeu, pentru a-i face lui Dumnezeu plăcere. Şi făcând aceasta, pot să te asigur că îi îţi vei aduce bucurie şi ţie însuţi.

    În regulă... să închidem acest studiu cu o rugăciune. Tată, mă rog pentru aceşti copii. Pentru toţi care ascultă. Şi mă rog ca Tu să-i binecuvintezi, să-i întăreşti, mă rog, cel mai mult, ca ei să-L cunoască pe Isus Hristos ca Salvatorul şi Domnul lor. Ca ei să se supună Lui, să-L onoreze şi să asculte de Cuvântul Său. Şi ca ei să-I cunoască prezenţa, puterea şi viaţa Sa, ca bucuria Domnului să fie puterea lor. Protejează-i pe toţi, Tată, de rău şi de oameni răi. Şi fă lucrarea Ta în vieţile lor. În Numele lui Isus, amin.



Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
  • Vizualizări: 886
  • Gramatical corect
  • Cu diacritice
  • Conținut complet
Opțiuni