Când ceasul greu nu mai apune
autor. Diana G. U.

Când ceasul greu nu mai apune,
Când încercarea-ți stinge zarea,
Oprește-te în loc o clipă,
Dar nu îți părăsi cărarea,
Când drumul trece prin suspine,
Și valea lor e tot mai grea,
Să nu întorci' napoi privirea,
În față-i biruința ta.

Când Dumnezeu te ține-n vale,
Și nu răspunde-n rugăciune,
Smerește-ți inima și-așteaptă,
Și vei vedea marea minune,
Căci așteptarea e răbdare,
Ea strălucire îți va da,
Ca să se vadă cine este,
Stăpân și Domn în viața ta.

Nu-i capătul de drum durerea,
Nici suferința nu-i sfârșit,
Prin focul greu se naște aur,
Ce-i în lucrare folosit,
Din deznădejde spre lumină,
Pe braț puternic e purtat,
Prin vremurile schimbătoare,
Un vas de cinste-i modelat.

Când cerul tace, El lucrează,
Căci tainică-i lucrarea Sa,
Peste pământu-ntreg veghează,
Chiar și peste ființa ta,
Revarsă harul mântuirii,
Când lacrimile-au devenit,
O rugăciune-n miez de noapte,
El o transformă-n răsărit.

Când obosit e-n tine Duhul,
Privirea să o ai în sus,
Pe-oriunde drumul îți va trece,
Cu tine este El... Isus,
Iubirea Lui e necuprinsă,
Sfârșitul ei nu-l vei vedea,
Rămâi la cruce-n orice vreme.
Și biruință vei vedea.
Amin