Când cerul cântă slava Ta
autor. Diana G. U.

Când cerul cântă slava Ta,
Vestește-a o lucrare,
Un cort în ceruri ai întins,
Și pentru sfântul soare.

Adâncurile te slăvesc,
Balaurii de mare,
Și vânturile ți se-nchin,
Și ape din izvoare.

Și pomii cei mai roditori,
Și munți, și dealuri toate,
Ascultătoare Ție-ți sunt,
Căci doar Tu ești dreptate.

Și fiare, vite pe pământ,
Și cele târâtoare,
Doar laudă mărirea Ta,
Și numele Tău mare.

Popoarele și voievozi,
Cunosc a Ta putere,
Mormintele deschizi doar Tu,
Căci Tu ești înviere.

Azvârli și gheața în bucăți,
Cuvântul o topește,
Dai pace celui credincios,
Ce Ție îți slujește.

Răsari lumina-n zori de zi,
Când noaptea ațipește,
Și norii fug în depărtări,
Când glasul Tău vorbește.

Adâncul se închide-ndat,
Sub apele de mare,
Și stelele ce-ai așezat,
Rămân în ascultare.

Tu Preaiubite Dumnezeu,
Mă cercetezi întruna,
Căci m-ai ales ca la sfârșit,
Să port în veci cununa.

În mâna Ta-i odihna mea,
Orice-ar veni în cale,
Puterea este toat-a Ta,
Iubirea Ta e mare.
Amin