E noapte lungă
autor. Diana G. U.

E noapte lungă și adâncă,
Și simți că drumul s-a oprit,
Când te lovești de câte-o stâncă,
Și plângi în taină, obosit.

Apasă ghimpele durerii,
Iar cerul pare de oțel,
Dar în tăcerea întristării,
Veghează El, Emanuel.

​Nu dispera când valul crește,
Și-n jur e doar un negru nor,
Căci Cel ce vânturile-oprește
Îți vine azi în ajutor.

Chiar dacă plânsul mângâierii,
Te-a însoțit pe-acest pământ,
În revărsatul mântuirii,
Rămâne viu al Său Cuvânt.

Privește, zorii se arată,
Răsare ziua fără nori,
Iar suferința de-altădată,
Se pierde-n veșnice splendori.

Fii gata, suflet, de plecare,
Păstrează haina fără pată,
Căci după noaptea de-ncercare,
Vedea-vei fața Lui de Tată.

Și totuși, zorii vor veni,
Oricât de lungă va fi noaptea,
Isus, pe nori, se va ivi,
În mână va avea răsplata.

Oricât de tare-ar vrea furtuna,
Să-ți lase ancora-n derivă,
Rămâi statornic totdeauna,
Căci slava Lui îi stă-mpotrivă.

​Se vor sfârși și anii grei,
De pribegie și suspin,
Când vei lăsa ai lumii chei,
Pentru al vieții loc divin.

Nu tremura când te apasă,
Trecutul plin de slăbiciuni,
Isus te cheamă azi acasă,
Prin mângâieri și prin minuni.

El n-a uitat a ta jertfire,
Nici-un suspin neascultat,
În bezna neagră, fără milă,
Un far aprins El a lăsat.

​Și chiar de-ar fi ca pân' la capăt,
Să mai străbați un văgăun,
Tu nu uita că peste toate,
Veghează Dumnezeu cel bun.

El numără și-ți știe pașii,
Sudoarea frunții de creștin,
Și va goni de tot vrăjmașii,
Ce-au vrut să-ți pună-n cupă chin.

​Așa că saltă-n bucurie,
Oftatul schimbă-l în cântare,
Căci drumul duce-n biruință,
Iar harul Lui e tot mai mare.

Un pic mai e din astă noapte,
Făclia ține-o sus, aprinsă,
Se-aud din ceruri sfinte șoapte,
„Pășește-n țara neînvinsă!”
Amin