Nu știu unde m-a duce viața
Dar știu finalul ei bălai.
Ulciorul va-ntâlni mormântul
Iar sufletul va merge-n Rai.
Nu știu unde m-or duce pașii
Cuprinși între un ceas și-un an.
Bătători-vor drumuri sterpe
Dar vor ajunge-n Canaan.
Nu știu unde m-a duce gândul
Prin ce limanuri va-nnopta
Dar știu că din izvorul vieții
Mereu se va alimenta.
Nu știu unde m-a duce gura
Ce fel de ziduri va zidi
Dar știu că va sorbi Cuvântul
‘Nainte de a-l răspândi.
Nu știu unde m-or duce anii
Ascunși între un nu și-un da.
Către ruină niciodată,
Căci Dumnezeu nu-i va lăsa!
Nu știu, nu știu, e mic pământul
E mare cerul, strălucit,
Și Domnul e bolnav de mine
Iar eu de El îndrăgostit.