Dincolo de orice stea,
Dincolo de soare,
Stă al nostru Dumnezeu,
Plin de-a Sa splendoare.

Dincolo de răsărit,
Este bucuria,
Cu iubire-a-mpodobit,
Domnul veșnicia.

Dincolo de orice zid,
Dincolo de zare,
Este cel nemărginit,
Zarea El răsare.

Nimenea nu va putea,
Taina-i să-nțeleagă,
Orice rană poate El,
Iute să o șteargă.

Dincolo de vremea rea,
Plină de furtună,
Străzile sunt aurii,
Vremea e doar bună.

Soarele-i strălucitor,
El apus nu are,
Căci acolo noapte nu-i,
E doar sărbătoare.

Dincolo de suferinți,
Dincolo de toate,
Este Țara celor sfinți,
Ea nu are noapte.

Este locul mult visat,
Cu speranță vie,
De acei care cântând,
Merg prin grea pustie.

Și de cei care-mplinesc,
Voia Lui pe cale,
Care sunt neclătinați,
Și pe culmi... și-n vale.

Este visul tuturor,
Ce privesc spre zare,
Pe al vieții drum ce-i greu,
Când e tulburare.

Este visul celor drepți,
Care urcă-ntruna,
Împlinirea bor găsi,
Sus... Purtând cununa.
Amin