Ridică-te, o... suflet, din umbra grea și rece,
Căci timpul nu se-oprește, în grabă viața trece,
Nu te opri în vale, căci valea e-un mormânt,
Atunci când iar se-arată, privește spre cer sfânt.

Veghează în lumină, căci zorii nu-s departe,
Un pas este măsura, ce astăzi vă desparte,
Mai luptă prin credință, vre-o teamă să nu ai,
Credința este calea, ce duce doar spre Rai.

Când valuri vin grăbite, lovind în barca ta,
Privește spre Golgota, să poți înainta,
De strajă stai pe ziduri, cu ochii către cer,
Chemat în lupta vieții, tu ești să fii străjer.

Sub steagul biruinței, când ploaia iară-și cade,
Dar și în vremea care, cuptorul tare arde,
Pe câmpul încercării, ascultă glasul Său,
Să ai doar biruință, căci luptă Dumnezeu.

Stai neclintit când vântul, iar urlă peste tine,
Mai este har pe cale, când pașii dor creștine,
În ceasul cel de veghe, stai treaz... nu ațipi,
Căci noaptea-i pe sfârșite, Isus va reveni.

În lacrimi crește taina, puterii ce-i de sus,
Tu las-o azi să cadă, culeasă-i de Isus,
Când totul parcă tace, privirea nu-apleca,
De ultima strigare, să poți parte avea.

Nu-i timp de ațipire, nici timp de îndoială,
Străjerule... fii gata, nu sta în osteneală,
În ultima veghere, nu stinge focul sfânt,
Păzește unitatea, făcută-n legământ.

În noaptea grea răsună, azi pașii Celui sfânt,
La luptă te trezește, să birui vrea cântând,
Prin valea umbrei grele, să ai credința vie,
Căci astăzi El îți spune, , , te-aștept în veșnicie ".
Amin