Când povara te apasă,
Crede ne-ncetat,
Nici-o clipă nu te lasă,
Cel mai mare Împărat.

El ridic-orice povară,
Știe greul tău,
Chiar și-atunci când rabzi ocară,
Știe Dumnezeu.

Când te-apasă-ngrijorarea,
Cerul să privești,
Grija-ți poartă ca tu pacea,
Sfântă să găsești.

Vei gasi pe urma albă,
Numai fericiri,
Este urma mântuirii,
Doar pentru martiri.

Când se-arată valul mării,
Nu descuraja,
El de sus de poruncește,
Marea va tăcea.

El și vântul potoleșe,
Teamă să nu ai,
Chiar atunci când bate tare,
Laudă să-i dai.

Cand fiorii reci de teamă,
Vin să fii străpuns,
Nu te teme, e cu tine,
Domnul... nu-i ascuns.

Îți va da mereu putere,
Toată este-a Sa,
Prin credintă să îti fie,
Și-alergarea ta.

Când răsarea iarăși noaptea,
Să privești in sus,
Raza care nu se stinge,
Este doar Isus.

El și noaptea luminează,
Doar prin harul Său,
Caci lumina peste toate,
Este Dumnezeu.
Amin